Centru Transfrontalier de Consultanta in Afaceri ROMANIA-MOLDOVA

Prezentarea judeţului Iaşi

Prezentarea judetului Botoşani

Botosanii reprezinta în arealul românesc unul dintre tinuturile care si-a marcat evolutia prin amprentele valorice deosebite atât în plan cultural-spiritual cât si în plan socio-economic.

Este unul din putinele orase ale tarii care a aparut ca târg, cunoscând o evolutie extrem de rapida, devenind unul dintre cele mai importante ale Moldovei, datorita unor împrejurari extrem de favorabile cum ar fi înfiintarea unui iarmaroc (care a atras numerosi straini - armeni, evrei, greci, polonezi) într-o zona geografica aflata la o rascruce de drumuri comerciale.

Astfel, târgul Botosanilor, aducator de mari venituri, a atras atentia domnitorilor tarii a caror daruire, dragoste si credinta în Dumnezeu dainuie în creatiile lor - bisericile - eterne marturii ale unui trecut tumultuos care vibreaza în zidurile vechi de piatra. Incredibila bogatie arhitectonica concretizata în biserici precum si în cladiri care, fiecare în parte, reprezinta o tainica poveste, este strâns legata de dimensiunea spiritual-culturala a existentei botosanenilor; daca ceva este cu adevarat important aici si poate fi considerat a fi "performanta" sau "creatie desavârsita", "mândrie" sau "renume national si international", acest "ceva" este cultura, manifestata sub variate aspecte.

Cu o viata culturala extrem de bogata, municipiul Botosani a dat de-a lungul timpului mari personalitati ale stiintei si culturii care si-au înscris numele în patrimoniul românesc si universal. Luceafarul poeziei românesti Mihai Eminescu, savantul si istoricul Nicolae Iorga, matematicianul Octav Onicescu sunt cele mai stralucite exponente ale acestei afirmatii. Se poate spune ca nu exista domeniu mai important al stiintelor, artei si culturii la care fiii Botosanilor sa nu fi contribuit.

De aici s-au ridicat si s-au facut cunoscuti scriitorii Mihail Sevastos, Mihail Sorbul, Vasile Pogor, artistii plastici Octav Bancila, Constantin Piliuta, Justina Popescu, naturalistii-geografi Grigore Antipa, Nicolae Leon, Victor Tufescu, filologii Alexandru Graur si Dumitru Murarasu.

În viata culturala si în învatamântul botosanean s-au mai remarcat scriitori ca Ion Pillat, Samson Bodnarescu, Nicu Gane, Mihai Ursachi, geografii Ion Simionescu si Simion Mehedinti, filologii Ovid Densusianu si Alexandru Lambrior, folcloristul A. Gorovei si înca multi altii.

Asezare geografica

Capitala de judet, municipiul Botosani este asezat în zona de nord - est a tarii, la circa 50 Km fata de Suceava si 120 Km fata de Iasi. Este situat în partea de sud-vest a judetului , în Câmpia Jijiei, la confluenta dintre râurile Sitna si Dresleuca, spre vest, între Dresleuca si Siret, apoi coboara între dealurile: Crivat, Agafton, Baisa, iar în adâncime sta Platforma Moldovei. Spre miaza-noapte este marginit de dealurile Botosanca si Costesti.

Relieful este variat, clima temperat-continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii, cu vânturi predominante din nord-vest si sud-vest.

Suprafata municipiului este de 4.135 ha. din care 1.910 ha în intravilan si 2.225 ha în extravilan.

Istorie

Numele actual -Botosani - se întâlneste mentionat pentru prima oara în Letopisetul lui Grigore Ureche si este pus în legatura cu evenimentele din anul 1439 când "au venit tatarii si au pradat si arsu targul Botosanii". El îsi trage numele, potrivit unor cercetari, de la un boier pe nume Botas, care a trait pe aceste meleaguri. De altfel, cea mai veche pecete cunoscuta pâna acum, a Botosaniului care avea drept marca un paun cu coada rasfirata, poarta inscriptia "Pecetea târgului Botas".
Din târgul Botosaniului au pornit nenumarate acte si hrisoave purtând pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii.
Din vremea lui Stefan cel Mare si pâna catre secolul al XVIII-lea la Botosani au existat impunatoare curti domnesti, loc de popas si odihna pentru voievozii Moldovei.
Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botosanii nu au fost cetate ci târg deschis, fara ziduri", ceea ce a dus la existenta unui comert înfloritor. Amplasat la o mare raspântie de drumuri de interes continental (unul care lega porturile Marii Baltice, prin Liov, cu porturile de la gurile Dunarii si de pe tarmurile Marii Negre, altul ce trecea peste Carpati legând orasele din Transilvania cu Europa Orientala încrucisându-se la Botosani), târgul Botosanilor a devenit în scurt timp unul dintre centrele comerciale ale Moldovei.
Din vremea lui Stefan cel Mare si pâna catre secolul al XVIII-lea la Botosani au existat impunatoare curti domnesti, loc de popas si odihna pentru voievozii Moldovei.
Având o existenta de câteva secole, Botosanii au beneficiat de o stralucita civilizatie agrara si o înfloritoare viata urbana, conservând, ca într-un autentic muzeu în aer liber, exceptionale dovezi ale vremurilor de mult apuse: gospodarii taranesti, conace boieresti, somptuoase edificii publice si elegante locuinte construite în rafinate stiluri arhitectonice, stravechi biserici de lemn si piatra, datini si obiceiuri ancestrale.

Situatie demografica:

Conform unor rezultate preliminare ale recensamântului populatiei efectuat în cursul anului 2002, municipiul Botosani înregistra un numar de 115.069 locuitori.
Tot din datele statistice putem face o clasificare a locuitorilor din punct de vedere al nationalitatii ( 112.891 români, 35 maghiari, 1.158 rromi, 44 germani, 30 ucrainieni, 70 evrei, 38 rusi, 33 greci, 28 armeni, 17 italieni, 654 lipoveni, restul fiind de alte nationalitati) si al religiei ( 109.613 ortodocsi, 710 romano-catolici, 46 greco-catolici, 7 armeni, 528 crestini de rit vechi, 335 baptisti, 2.591 penticostali, 18 reformati, restul fiind de alte religii).

Economie (industrie, agricultura, drumuri, ape, etc.)

În municipiul Botosani sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare varietate de produse. Astfel municipiul produce la ora actuala pentru economia locala si nationala aparataj electric, masini si utilaje destinate industriei si agriculturii, tesaturi, confectii, izolatori din sticla si altele.

Suprafata agricola totala a unitatii administrative este de 2.446 ha structurata astfel:
- teren arabil - 1.785 ha
- pasuni - 441 ha
- fânete - 110 ha
- vii - 25 ha
- livezi - 85 ha
Principalele culturi sunt: porumb, sfecla de zahar, floarea soarelui, grâu, orz, plante de nutret, cartofi, pomi fructiferi, legume si vita de vie.
Exista de asemenea o traditie în cresterea animalelor .

Reteaua de apa potabila din municipiul Botosani însumeaza 286 Km iar reteaua de canalizare publica are 147 Km.

Reteaua de gaz are lungimea de 66,6 Km.

Fondul de locuinte din municipiul Botosani se ridica la circa 38.000 apartamente.

Municipiul beneficiaza de strazi asfaltate, lungimea totala a acestora însumând 137 Km, din care 75 Km sunt modernizate, iar restul pietruite. De asemenea beneficiaza de doua tronsoane de tramvai, finalizate în anul 1993, lungimea totala a retelei de tramvai însumând 16 Km.

Municipiul Botosani se remarca si prin incredibila bogatie arhitectonica concretizata în biserici si în cladiri care sunt strâns legate de dimensiunea spiritual-culturala a existentei botosanenilor, pastrând o personalitate arhitectonica specifica.

Multe monumente de arhitectura au ramas intacte si, în contextul noilor cartiere de locuinte, ele confera orasului distinctie si un farmec particular.

Zona de târg a orasului Botosani este renumita pentru valoarea arhitecturala a centrului sau actual - Piata 1907 si portiunea aferenta a Caii Nationale - fapt care nu a împiedicat amplasarea unui magazin universal exact în acest centru. Întreaga zona a centrului pastreaza elemente arhitecturale valoroase, la scara mare, greu de gasit în alte orase de provincie din tara. A ramas asa cum a fost la sfârsitul secolului al XIX-lea vechiul centru urban si comercial. Chiar daca nu toate cladirile sunt notabile, ansamblul este deosebit de valoros.

Edificiile de cult concentreaza - prin pictura, sculptura în piatra, feronerie si mobilier- marturiile capacitatii maxime de creatie a epocilor în care au fost ridicate si înzestrate, marturii cu atât mai pretioase cu cât istoria zbuciumata a tarii noastre face ca realizarile de arta aplicata, în domeniul constructiilor civile, sa fie aproape în întregime disparute pentru epocile anterioare mijlocului de veac XIX.

Nu putem sa nu amintim:
- Manastirea "Sf. Nicolae" Popauti -Ctitorie a lui Stefan cel Mare si Sfânt, datând din 1496;
- Biserica "Sfântul Gheorghe"- Ctitorie a doamnei Elena Rares, datând din 1551,
- Biserica Uspenia - Ctitorie a doamnei Elena Rares, datând din 1552.
- Biserica "Sf. Ilie" - îsi are începuturile în 1778, ca biserica a Breslei Blanarilor, breasla de renume în lumea mestesugarilor botosaneni.
- Biserica Armeano - Gregoriana "Sf. Treime" - ridicata în secolul al XVI-lea, impresioneaza prin valorile arhitecturale, de sculptura, pictura si carte veche religioasa specific armenesti, a fost recladita în 1795 si renovata în 1832.
- Biserica Romano - Catolica "Nasterea Sfântului Ioan Botezatorul" - construita la mijlocul secolului al XIX-lea în maniera neogotica, înnobileaza în chip fericit peisajul citadin botosanean.
- Biserica Lipoveneasca -cladirea actuala este înaltata pe o veche capela de lemn în anul 1853.

.......