CCIR informează mediul de afaceri cu privire la noile reguli de TVA pentru comerțul electronic transfrontalier care vor intra în vigoare la 1 iulie 2021

Începând cu 1 iulie 2021 se vor aplica o serie de reguli noi care vizează normele de TVA aplicabile activităților de comerț electronic transfrontalier la nivel de vânzător – consumator (Business-to-Consumer / B2C), urmare a modificărilor apărute în Directiva pe TVA 2006/112 / CE. Consiliul European a adoptat aceste norme prin Directivele privind TVA pentru comerțul electronic în decembrie 2017 și noiembrie 2019. Astfel, începând cu 1 iulie 2021 întregul sistem One Stop Shop (OSS) privind regimul special de TVA va deveni operațional, facilitând în acest fel declararea electronică și plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) aferentă anumitor categorii de bunuri și servicii B2C.

Implementarea acestor modificări a avut ca scop eradicarea barierelor din calea comerțului transfrontalier online, propuse în comunicările Comisiei Europene în 2015 „O singură strategie pentru piața digitală a Europei” și în 2016 „Către o singură zonă de aplicare a TVA-ului în UE: E timpul să decidem”. Astfel, principalele argumente ale Uniunii Europene în favoarea propunerii noilor reguli au legătură cu diversele probleme ce apăreau în cadrul diferitelor tipuri de regimuri de TVA pentru vânzările de bunuri la distanță și importul de loturi cu valoare mică, respectiv:
– întreprinderile din UE care vând bunuri online către consumatorii finali aflați în alte state membre trebuie să se înregistreze și să țină cont de TVA-ul din statul membru al consumatorului, atunci când vânzările lor depășesc pragul de vânzare la distanță și anume 35 000/100 000 Euro. Acest lucru impune comercianților o povară administrativă semnificativă și împiedică dezvoltarea comerțului online intra-UE.
– se acordă o scutire de TVA pentru importul de mărfuri cu valoare mică de până în 22 Euro și această scutire duce la practici abuzive, statele membre își pierd o parte din veniturile fiscale.
– întreprinderile din afara UE care vând bunuri din țări terțe către consumatori din UE pot efectua livrări fără TVA în UE și nu sunt obligate să se înregistreze pentru TVA, beneficiind astfel de un avantaj comercial în comparație cu concurenții lor stabiliți în UE.
Drept urmare, noile reguli care vor intra în vigoare la 1 iulie vor avea ca scop principal simplificarea procedurii de declarare și plată a TVA, combaterea fraudelor în domeniul TVA și, implicit, reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri care, în cele din urmă, vor facilita comerțul transfrontalier.

Principalele modificări care vor intra în vigoare la 1 iulie se referă la următoarele:
• Crearea ghișeului unic – One Stop Shop. Datorită succesului înregistrat de TVA Mini One Stop Shop (MOSS) care permite furnizorilor de servicii de telecomunicații, radiodifuziune și servicii furnizate electronic să se înregistreze pentru TVA într-un stat membru și să contabilizeze în respectivul stat membru TVA-ul datorat în alte state membre, prin intermediul noilor propuneri acest sistem va fi extins și va acoperi inclusiv bunurile și serviciile din categoria B2C, vânzările intracomunitare de bunuri la distanță și anumite livrări de bunuri interne, rezultând ghișeul unic cuprinzător – One Stop Shop;
• Pragul existent pentru vânzările intracomunitare de mărfuri la distanță va fi eliminat și înlocuit cu un nou prag, la nivelul UE, în valoare de 10 000 Euro;
• Vânzările intracomunitare de mărfuri la distanță pot rămâne supuse TVA-ului din statul membru în care este stabilită persoana impozabilă sau din locul în care se află aceste bunuri în momentul în care începe expedierea sau transportul acestora;
• Scutirea de TVA la importul de loturi mici de până în 22 Euro va fi eliminată și se va crea un nou regim special pentru vânzările la distanță de bunuri importate din teritorii sau țări terțe cu o valoare intrinsecă care nu depășește 150 Euro, fiind denumit Ghișeul unic pentru import (IOSS);
• Se vor introduce noi cerințe de păstrare a evidenței pentru întreprinderile care facilitează furnizarea de bunuri și servicii prin utilizarea unei interfețe electronice.
Pentru înregistrarea electronică în sistemul One-Stop-Shop, vă recomandăm consultarea portalului www.anaf.ro.
Documente informative:
1. Noi reguli privind comerțul electronic vor fi implementate începând cu luna iulie 2021 link;
2. Informații suplimentare despre noile reguli de TVA pentru comerțul electronic link;
3. Tot ce trebuie sa știți despre noile reguli de TVA pentru comerțul online – Informații pentru operatorii poștali și curieri link;
4. Tot ce trebuie sa știți despre ghișeul unic (OSS) – informații pentru vânzători link;
5. Tot ce trebuie să știți despre Ghișeul Unic (OSS) – informații pentru interfețele electronice care facilitează vânzări link;
6. Tot ce trebuie să știți despre noile reguli de TVA pentru comerțul electronic – Informații pentru consumatorii din UE link;
7. Tot ce trebuie să știți despre Ghișeul Unic pentru Import (IOSS) link;
8. Tot ce trebuie sa știți despre ghișeul unic pentru import (IOSS) – Informații pentru interfețele electronice care facilitează vânzări link;
9. Prezentare video pentru vânzătorii de mărfuri online: https://youtu.be/guTBq7GJXXU
10. Prezentare video pentru website-uri de mărfuri: https://youtu.be/zxLKTdrV0Uc

Seminar organizat de CCIA Botosani pe teme de legislatia Muncii

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani, în parteneriat cu Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani organizează în data de 17 martie, începând cu ora 10.00 un seminar Gratuit cu tematica legislatia muncii.
Specialiștii ITM Botoșani vor aborda teme de actualitate precum:
– modificările Codului Muncii în privinţa telemuncii
– prevederile legale privind zilierii
– măsuri obligatorii și recomandate agenților economici în contextul crizei Covid-19
– prevederile legale în legătură cu munca nedeclarată
Seminarul se dorește a fi unul interactiv, cu propuneri de tematici și din partea participanților.
Rugăm reprezentanții firmelor, care doresc să participe, să se înscrie sau să propună teme de discuție la telefon 0749530478 sau e-mail secretariat@cciabt.ro.
Numărul locurilor este limitat la 15 persoane în vederea respectării restricțiilor legale impuse.

Expozitie virtuala organizata de Camera de Comert si Industrie a Republicii Moldova

Camera de Comert si Industrie a Republicii Moldova organizeaza in perioada 15-19 decembrie 2020 prima expozitie virtuala “Expo Business Moldova 2020” pe platforma www.virtual-fairs.md.
Scopul platformei este sa ajute producatorii in directii precum gasirea de noi clienti si parteneri, cresterea vizibilitatii si recunoasterii produselor si serviciilor lor la nivel global. 
“Expo Business Moldova 2020” este dedicata agentilor economici din toate ramurile economiei si reprezinta oportunitatea perfecta pentru companii sa-si prezinte produsele si serviciile intr-un mod interactiv.
Persoana de contact din cadrul CCI a RM este Diana Lungu, Sef Interimar Directia Evenimente de Afaceri, Targuri si Expozitii.
Tel: +373022211442
e-mail: diana.lungu@chamber.md

Oportunitate de cooperare în sectorul construcțiilor pe piața germană

O companie spaniolă din sectorul tehnologiilor telecom, cu o cifră de afaceri de 140 milioane EUR (2019) și 2.000 de angajați caută colaboratori din România din domeniul construcţiilor.

Parteneriatul vizează lucrări de construcţii ce se vor desfăşura în Germania, după ce compania spaniolă a semnat un contract de instalare fibră optică cu un important operator telecom din Germania, cu o durată de 3 ani.

Constituie avantaj experiența de lucru a companiilor românești pe piața Germaniei.

Companiile românești interesate de cooperare sunt rugate să ia legătura cu Biroul de Promovare Comercială și Economică din cadrul Ambasadei României la Madrid:

Adresa: Avda. de Alfonso XIII, nr. 157, 28016 Madrid, Spania

Studiu privind impactul economic al crizei COVID-19 asupra companiilor româneşti

Camerele de Comerţ din România, alături de Enovise Present, derulează un studiu de piață, la scară națională, prin care se doreşte evaluarea impactul economic pe care criza generată de COVID-19 l-a avut asupra companiilor prezente pe piața românească.

În același timp, studiul va oferi o imagine de ansamblu asupra modului în care companiile au reacționat până în prezent la criză și cum intenționează să acționeze în perioada următoare pentru a supraviețui sau a crește.

Studiul este elaborat pe baza unui chestionar on-line, pe care va invitam sa-l completati accesand link-ul· 

Versiunea în română: Impactul pandemiei Covid-19 asupra companiilor din România

·  English version: The Impact of the Covid-19 Crisis on Romanian Companies

Firmele care vor sprijini elaborarea acestui studiu prin completarea chestionarului vor primi un raport gratuit, care îi va ajuta să afle inițiativele pe care companiile din România le-au adoptat pentru a gestiona criza și să identifice cele mai potrivite măsuri pentru adaptarea afacerii lor la perioada următoare si o invitație de participare la un webinar gratuit, pe una din direcțiile de interes rezultate din studiu, relevante pentru companiile participante (ex. reorganizarea afacerii, optimizarea proceselor de business, managementul inovației, implementarea unui sistem de performanță, digitalizare, etc.)

Catalogul Surselor de Finanțare cu fonduri europene pentru luna iulie 2020

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est a lansat ediția lunii iulie 2020 a Catalogului Surselor de Finanțare, oferind informații la zi despre oportunitățile de finanțare disponibile tuturor organizațiilor care doresc să-și dezvolte activitatea: IMM-uri, ONG-uri, clustere și administrații publice locale.

Pentru mai multe detalii privind oportunitățile de finanțare disponibile pentru afacerea ta, contactează cel mai apropiat centru Enterprise Europe Network. Catalogul online este disponibil la https://bit.ly/30aTYSu 

Forum online de afaceri România –Republica Moldova

Avem plăcerea să vă informăm că în data de 15 iulie 2020, Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCIRM) va organiza, în mediul on-line, Forumul de afaceri România –Republica Moldova.

Evenimentul se va desfășura prin intermediul platformei electronice ZOOM, începând cu orele 10:00 (orele 09.30 înregistrare).

Forumul are ca principal obiectiv promovarea schimburilor comerciale între România și Republica Moldova și de aceea o importanță deosebită va fi acordată întâlnirilor B2B, organizate în spații virtuale individualizate, în intervale de timp prestabilite.

Domeniile de interes sunt preponderent axate pe sectorul agroalimentar (inclusiv viticultură), industria ușoară, industria mobilei și logistică fără a fi excluse și alte sectoare economice care ar putea face obiect de interes pentru compania dumneavoastră, pe relația cu piața economică a Republicii Moldova.

Cu speranţa că evenimentul prezintă interes pentru compania dumneavoastră, atât pentru consolidarea promovării bunurilor și serviciilor pe piața din Republica Moldova, cât și pentru identificarea de noi oportunități de afaceri, vă invităm să confirmați participarea dumneavoastră prin completarea formularului de înscriere online. Lista și descrierea companiilor moldovenești se regăsesc în Formularul de înscriere online și prestabilire a întâlnirilor virtuale.

Participarea la Forum este gratuită. Termenul limită pentru înregistrare este 13 iulie 2020.

Ulterior înregistrării (prin intermediul formularelor de participare) participanții vor primi acces printr-un link transmis pe e-mail împreună cu instrucțiunile de  conectare.

Agenda evenimentului poate fi accesată aici.

 Pentru informații suplimentare și înscrieri vă rugăm să vă adresați doamnei Diana Popescu, Consilier, Biroul de Relații Bilaterale, email: diana.popescu@ccir.ro, tel +40374 474 360.

Schemă de stagiu cu parteneri japonezi pentru firmele din România

Camera de Comerţ şi Industrie a României are plăcerea de va informa în legătură cu o schemă de stagiu creată pentru companiile europene şi, implicit, române şi care sunt interesate să găzduiască un stagiar japonez cu pregătire în cercetare şi dezvoltare tehnologică, pentru o perioada de 7 luni, în perioada 23 august 2021 – 18 martie 2022.


Schemă de stagiu – ,,Vulcanii în Europe” – este dezvoltată de Centrul pentru Cooperare Industrială UE-Japonia în colaborare cu Directoratul General pentru Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri din cadrul Comisiei Europene şi Ministerul Economiei, Comerţului şi lndustriei din Japonia. Scopul acestui proiect este de a contribui la o mai bună cunoaştere a mediului de afaceri din România, precum şi pentru a dezvolta relații de colaborare solide cu Japonia.


Antreprenorii români interesați de acest proiect pot selecta stagiarul japonez în funcție de profilul companiei şi criteriile pe care trebuie sale îndeplinească studentul. Stagiarii selectați pentru acest program se numără printre cei mai buni studenți din Japonia, cu studii în unul dintre următoarele domenii: inginerie (mecanică, electrică, electronică, civilă, nucleară)/ farmaceutică, biologie, chimie, biotehnologie, fizică/materiale metalice, ceramică/ informatică, ICT/arhitectură, GNSS/sisteme de producţie.


Companiile eligibile pentru acest program trebuie să activeze în domeniile industrial sau de servicii şi practici arhitecturale.
Termenul limită pentru a aplica la acest proiect este 5 octombrie 2020.


Pentru a află mai multe detalii despre această schemă de stagiu, condițiile de eligibilitate i modul în care puteți aplică, va recomandăm să consultați website-ul EU-Japan Center (www.eu-japan.eu), iar întrebările vă invităm să le adresați la următoarea adresa de e-mail: vulcanus@eu-japan.eu.

Sprijin solicitat pentru firmele ce derulează investiţii cu finanţare de la autorirăţi

La solicitarea firmelor mari care activează în domeniul construcţii, irigaţii, reabilitări de drumuri, reabilitări de reţele de apă şi canalizare, Președintele Camerei de Comerț și Industrie Botoșani, Valeriu Iftime, a avut vineri 15 mai 2020, o întâlnire cu  domnul Senator Costel Şoptică, Preşedintele PNL Filiala Judeţeană Botoşani, ocazie cu care s-a discutat posibilitatea unui sprijin real din partea Guvernului  pentru firmele mari care derulează proiecte de investiţii finanţate de la bugetul de stat.

Subiectele discutate au vizat necesitatea lansării unui  program concret de garantare a unor împrumuturi pentru susţinerea afacerilor, pe modelul IMMinvest; reglementarea posibilităţii de acordare a unor avansuri la lucrări pentru contractele finanţate din fonduri publice, pentru contractele care se vor semna până la finalul anului, precum şi efectuarea la timp a plăţilor pentru contractele aflate în derulare – facilităţi care ar putea oferi un ajutor consistent companiilor mari care au în derulare contracte cu sursa de  finanţare garantată, dar care sunt în acest moment blocate din lipsa capitalului de lucru.

Pentru propunerile menţionate, Camera de Comerţ si Industrie Botoşani a înaintat o adresă oficială pe care domnul Senator Costel Şoptică s-a angajat că o va susţine în fata membrilor Guvernului României.

Un alt subiect discutat a fost propunerea de îngheţare a salariului minim pe economie în domeniul industriei de textile. Pentru rezolvarea acestei solicitări Domnul Senator Costel Soptica s-a angajat să invite la Botoşani pe Doamna Violeta Alexandru, Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Propuneri ale Camerei de Comerț și Industrie a României pentru repornirea economiei naționale

În contextul necesității diminuării efectelor economice negative ale pandemiei COVID-19 asupra mediului de afaceri național, Camera de Comerț și Industrie a României împreună cu membri acesteia – Camerele de Comerț și Industrie județene au realizat o consultare susținută a comunității de afaceri la nivel național privind politicile publice necesare a fi implementate pe plan economic, financiar, investițional, al pieței muncii și în domeniul agriculturii.

Măsurile, care au fost deja propuse Guvernului Românei, vor sprijini, în mod eficient, limitarea pierderilor suferite de comunitatea de afaceri și vor avea menirea de a reconsolida afacerile româneștiatât pe durata stării de urgență, cât și după finalizarea acesteia.

Pe plan economic:

  1. relaxarea treptată, cât mai rapid posibil, a restricțiilor impuse și reluarea activităților economice, în cât mai multe sectoare ale economiei, pentru salvarea locurilor de muncă și echilibrarea bugetului de stat și a bugetelor locale;
  2. redeschiderea treptată a magazinelor, începând cu cele de dimensiuni mai mici, ca măsură menită să asigure cumpărarea, de către populație, a produselor necesare, altele decât cele alimentare. Astfel, va fi încurajată și sprijinită producția internă a articolelor de îmbrăcăminte, încălțăminte și a altor articole necesare în gospodărie), fiind totodată ușurat efortul guvernamental de finanțare a sumelor necesare pentru plata șomajului tehnic pentru salariații unităților comerciale;
  3. repornirea treptată a cât mai multor activități productive și de prestări servicii – unități de alimentație publică și cazare turistică (la început cu un grad de ocupare de cel mult o treime, o jumătate din capacitatea totală de cazare, admisă prin autorizațiile de funcționare), cu respectarea unor reguli clare de protecție sanitară a salariaților și a regulilor de distanțare socială. De asemenea, reluarea, treptată, a activităților de prestări de servicii precum spălătorii și curățătorii chimice, unități de frizerie și coafură, cu respectarea condițiilor speciale de păstrare a regulilor specifice de igienă și de distanțare socială;
  4. redeschiderea treptată a restaurantelor, cafenelelor, barurilor și a altor unități de alimentație publică, la început cu un orar redus, ce poate fi prelungit, treptat. Se pot stabili limite de până la 50-100 de consumatori aflați simultan în aceste unități, în funcție de capacitatea acestora, respectându-se reguli noi de distanțare între consumatori (de ex. distanța între mese de 1,5-2 m, fără a se depăși o treime sau o jumătate din gradul de ocupare maxim aprobat pentru condițiile normale de funcționare);
  5. permiterea treptată a organizării de expoziții și târguri specializate în aer liber, cu respectarea regulilor de distanțare socială, având până la 100 de expozanți și cu acces limitat și controlat, al vizitatorilor;
  6. de asemenea, este necesară re-deschiderea urgentă a cabinetelor stomatologice și a altor cabinete medicale, cu respectarea măsurilor specifice (distanțare, purtarea de mască și mănuși de protecție etc.);
  7. subvenționarea, totală sau parțială, a unor cursuri de inițiere și perfecționare a personalului pentru dobândirea și perfecționarea cunoștințelor și abilităților acestora în domeniul digitalizării, precum și a unor cursuri de reconversie profesională, calificare/recalificare, având în vedere că unele activități nu vor mai putea fi desfășurate;
  8. demararea unei campanii pentru susținerea și promovarea producătorilor autohtoni, a afacerilor locale, prin crearea unui mecanism on-line – o platformă unde producătorii, comercianții, serviciile specifice unei anumite zone teritoriale să se poată înscrie, facilitându-se, prin intermediul acesteia, încheierea de contracte și tranzacționarea diverselor mărfuri;
  9. trecerea materialelor/serviciilor SSM – prevenție/dezinfecție/protecție, de la cota redusă sau standard de TVA la cota de 0 (zero)%;
  10. suplimentarea finanțării în cadrul programului IMM Invest. Propunem extinderea programului pentru finanțarea a cel puțin 100.000 de întreprinderi;
  11. diminuarea corespunzătoare a chiriilor ce trebuie plătite către CN Apele Române – ABDL de către societățile ce au închiriat suprafețe de plajă, pentru exploatarea acestora în scop turistic, pe perioada în care nu sunt permise activitățile de cazare și alimentație turistică pe litoral, în sezonul turistic 2020;
  12. declararea județului Suceava ca fiind zonă defavorizatădupă modelul prevederilor Ordonanței de urgență nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Activitățile cu ponderea cea mai importantă la PIB-ul județului – exploatarea și prelucrarea resurselor naturale, construcțiile, comerțul și serviciile, turismul, industria prelucrătoare, alimentară și textilă, transporturile, au fost în integralitate oprite sau restrânse;
  13. eliminarea prevederii art. 8 alin. (2) din HG nr. 1267/2010, care reglementează obligativitatea funcționării structurilor de primire turistică în perioada 01.05-30.09 a fiecărui an, având în vedere că, în acest an, nu se mai îndeplinesc condițiile de deschidere a sezonului turistic începând cu data de 1 mai;
  14. proiectarea și lansarea unor programe speciale de finanțare (UE sau bugetul de stat), în contextul situației dificile generate de efectele negative ale pandemiei, în special pe zona de investiții, formare si programe de dezvoltare pentru mediul economic;
  15. în marja POCA 2014-2020, pe latura oportunității creării de Centre de resurse regionale pentru firmepropunem implicarea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în calitate de beneficiar al unui proiect finanțat prin POCA 2014-2020cu suport din partea unor parteneri relevanți (camere de comerț, organizații patronale, asociații profesionale). Prin intermediul unor asemenea centre de suport se vor putea presta gratuit serviciile necesare și utile firmelor (care vor fi puternic decapitalizate), în perioada post-criză. Tipurile de servicii vizează domenii precum contabilitate, juridic, resurse umane, consiliere și mediere financiară, transformare digitală, consultanță pentru adaptarea la noul context socio-economic, consultanță cu privire la restructurarea afacerii etc.;
  16. instituirea unui Program național de susținere a parcurilor industriale și a incubatoarelor de afaceri. Proiectul poate fi inițiat prin constituirea în fiecare judeţ a cel puţin unei structuri de susținere a firmelor, respectiv identificarea clădirilor deținute de centre de cercetare naționale sau de alte entități ale statului și transformarea lor în centre suport pentru firmele afectate de criză;
  17. continuarea susținută a digitalizării administrației publice și realizarea acesteia, în principal, cu firme românești (concept, servicii etc.);
  18. susținerea de investiții în unități de producție strategice pentru societate (în fiecare regiune ar trebui să existe minim o fabrică de materiale medicale și consumabile, un depozit multi-produse etc.);
  19. generalizarea programului „masă caldă în școli” de la data reînceperii școlilor, pentru anul școlar 2020-2021, în locul programului „lapte și corn”. În acest mod, se acordă sprijin pentru un număr mare de firme din sistemul HORECA și pentru industria alimentară românească.

Pe plan financiar și fiscal:

  1. plata TVA la încasare, respectiv plata la zi a sumelor TVA de recuperat de la stat, măsură deosebit de importantă, în special pentru operatorii economici cu activitate de export;
  2. scutirea de la plata impozitului de profit aferent anului 2019 și 2020, dacă aceste sume sunt reinvestite;
  3. acordarea unor subvenții destinate investițiilor, dacă numărul mediu al salariaților crește cu 10% față de anul precedent;
  4. modificarea Codului Fiscal în sensul instituirii posibilității (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) pentru Consiliile Locale de a acorda, pentru agenții economici a căror cifră de afaceri a scăzut cu peste 25%, reducerea cotei pentru impozitul pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea acestora din urmă, până la nivelul minim prevăzut la art. 460 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv la 0,2% sau chiar scutirea de impozit pentru astfel de proprietăți pe perioada situației de urgență și ulterior pentru cel puțin 12 luni, perioadă necesară de refacere a mediului de afaceri;
  5. instituirea posibilității (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) pentru Consiliile Locale de reducere în cursul anului fiscal a cotelor adiționale la impozitele locale adoptate prin HCL în baza art. 489 din Codul fiscal, cu referire la posibilitatea de majorare cu 50% față de nivelurile maxime stabilite prin Codul Fiscal;
  6. instituirea posibilității pentru Consiliile Locale de scutire (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) a taxelor de concesiune/ redevențelor, a taxei pe clădiri și taxelor pe terenuri pe perioada declarării stării de urgență;
  7. posibilitatea scutirii de impozitul pe clădiri și terenuri, pe perioada existenței stării de urgență, a unităților cu destinație turistică sau de agrement – hoteluri, pensiuni, campinguri, parcuri de distracții, ștranduri etc., HORECA fiind sectorul cel mai afectat de efectele negative ale pandemiei;
  8. stimularea exporturilor, prin aplicarea unei cote diminuate la impozitul pe profit;
  9. stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelate cu eficiența muncii depuse și cu evoluţia economiei României, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, migraţie a forţei de muncă calificate, faliment, necompetitivitate la export etc.);
  10. inițierea unui program vizând accesul rapid la lichidităţi pentru firme. Scopul unui asemenea program este de a asigura firmelor accesul rapid la sume de până în 10.000 de eurobanii putând fi folosiți doar pentru salarii, chirii sau utilități și restituiți ulterior, fără dobândă;
  11. suportarea parțială a salariilor, de către stat, sub forma de șomaj tehnic parțial, cu plata unei părți a salariilor de către angajatori, pentru activitățile cu timp parțial;
  12. acordarea unei bonificații de 10% pentru plata la timp a oricăror impozite în anul 2020 și completarea pachetului de bonificare a operatorilor economici care își plătesc taxele și impozitele în termen, cu o reducere a fiscalității pe forța de muncă pe parcursul anului 2020;
  13. extinderea facilităților fiscale acordate industriei IT (reglementate de Ordinul nr. 1168/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator) în sensul scutirii de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, și altor categorii de personal cum ar fi spre exemplu lucrătorii în agricultură;
  14. susținerea cu o cotă de 50% din salariul brut pentru salariații companiilor aflate în dificultatecu condiția menținerii locului de muncă pe o perioadă dublă față de perioada acordării acestei susțineri;
  15. acordarea de granturi sau vouchere (pe dimensiuni de firme), pentru reluarea activității, cu indici de reușită în cca. 6 luni și reintegrarea a minim 75% din personal, complementar muncii flexibile;
  16. stimularea sistemului bancar (inclusiv prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM), să adopte politici menite să asigure lichiditățile necesare cererii solvabile a populației și firmelor pentru a se aproviziona, produce, vinde și – în sectoarele unde este posibil și necesar (agricultură, industriile agroalimentare, medicamente, materiale sanitare, digitalizare, învățare continuă, etc.) pentru dezvoltare;
  17. rambursarea cât mai rapidă a plăților concediilor medicale către agenții economici sau dreptul de a le compensa cu impozitele datorate bugetului de stat;
  18. suportarea prin bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a tuturor cheltuielilor efectuate de către agenții economici cu materialele specifice pentru prevenirea răspândirii virusului – măști, dezinfectanți etc.;
  19. acordarea de linii de finanțare nerambursabile sau cu dobândă zero pentru plata salariilor angajaților companiilor și altor organizații private;
  20. scutirea pentru o perioadă de 10 ani la plata impozitului pe profit, pentru investițiile noi în industria alimentară (unități de producției noi). Motivații: crearea de noi locuri de muncă în întreprinderi care vor plăti TVA, impozite și contribuții pentru salarii, impozite locale pe clădiri etc.; echilibrarea deficitului balanței comerciale.

Pe zona forței de muncă:

  1. continuarea plății șomajului tehnic pentru încă minim 3 luni, după încetarea stării de urgență, pentru acei salariați care încă nu pot fi reîncadrați în muncă;
  2. scutirea de la plata contribuțiilor sociale și a impozitului specific pe perioada stării de urgență și până la 6 luni de la data încetării acesteia pentru salariile (indemnizațiile) aferente șomajului tehnic;
  3. implicarea ANOFM și a Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă în activitățile de mediere între cererea și oferta de forță de muncă, începând cu lucrătorii din agricultură și construcții. Concret, propunem să se solicite din partea angajatorilor, necesarul de lucrători, pe categorii de calificări și să fie afișate, pe site-urile publice, locurile de muncă disponibile, astfel încât să fie încurajate cu prioritate angajările lucrătorilor români;
  4. flexibilizarea relației contractuale dintre angajat și angajator, în contextul economic generat de pandemie. Astfel, propunem ca angajatorul să poată diminua temporar, unilateral câștigul salarial lunar al angajatului, în directă corelație cu diminuarea cifrei de afaceri, urmare suspendării/ restrângerii activității economice;
  5. emiterea unei ordonanțe de urgență care să reglementeze aplicarea muncii cu program redus, de către fiecare unitate din România, indiferent de dimensiunea sau sectorul de activitate. O astfel de OUG ar mai trebui să stipuleze aspecte precum:
    1. fondul de șomaj va rambursa toate costurile suplimentare, iar unitatea va plăti doar pentru timpul efectiv de lucru stabilit prin acordul bi-partit la nivelul unității;
    2. munca cu program redus permite reducerea orelor de muncă zilnice față de programul normal de muncă de 8 ore pe durata unei perioade de cel puțin o lună, menținând, în același timp, relația de muncă și acordând o compensație salarială de 75% pe perioada timpului corespunzător reducerii orelor de muncă zilnice;
    3. pe perioada în care unitatea beneficiază de prevederile muncii cu program redus, unitatea nu poate disponibiliza și nu poate solicita lucrătorilor efectuarea de ore suplimentare. În caz de încălcare a acestei prevederi, unitatea va returna tot ajutorul primit;
    4. posibilitatea unei reduceri a timpului de lucru în totalitate (0 ore de muncă pe program normal de lucru). Angajații trebuie să efectueze în medie doar 20% din timpul lor normal de lucru pe o perioadă de trei luni, cu posibilitatea de a lucra comasat (de exemplu la sfârșitul perioadei), fără depășirea timpului normal de muncă de 8 ore pe zi.
  6. modificarea H.G. nr. 1186/2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând urgențele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asigurații beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă fără condiţii de stagiu de cotizare prin adăugarea COVID-19 pe lista bolilor infectocontagioase, astfel încât să beneficieze de indemnizație și cei fără stagiu de cotizare;
  7. modificarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, astfel încât și persoanele fizice independente (autorizate) sa poată fi indemnizate la un nivel minim – în condițiile în care sunt o serie de activități cu sezonalitate mare care nu au obținut venituri în ultimele șase luni;
  8. abrogarea H.G. nr. 903/2016 pentru aprobarea Planului național de mobilitate concomitent cu modificarea art. 751 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj. Stimularea ocupării forței de muncă în sensul eliminării restricției de la acordarea primelor de mobilitate doar persoanelor din Lista unităților administrativ-teritoriale din mediul rural cu grad de marginalizare peste medie și grad de marginalizare severă, a unităților administrativ-teritoriale cu grad redus de dezvoltare, conform valorilor indicelui dezvoltării umane locale și a unităților administrativ-teritoriale în care ponderea șomerilor înregistrați sau a persoanelor beneficiare de venit minim garantat și alocație pentru susținerea familiei în populația după domiciliu, 18 – 62 de ani, este de peste 10% (cu excepția jud. Iași și Vaslui);
  9. modificarea legislației privind angajații sezonieri (în special pentru cei care lucrează în turismul de litoral), astfel încât aceștia să poată beneficia de ajutor de șomaj, la sfârșitul sezonului estival, chiar dacă nu mai îndeplinesc condiția de cotizare de minim 12 luni din cele 24 de luni precedente, pentru că nu au mai putut să fie angajați, începând cu luna aprilie a.c., din cauza restricțiilor privind desfășurarea unor activități;
  10. revenirea la forma inițială a prevederilor art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
  11. posibilitatea de a acorda zile libere plătite în avans și recuperarea acestora prin ore suplimentare cu posibilitatea depășirii temporare a plafoanelor impuse de legislația actuală;
  12. suportarea impozitelor şi a contribuțiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi a plății contribuției asiguratorii pentru muncă, aferente indemnizației prevăzute de Legea nr. 19/2020 modificată si completată, de la bugetul de Stat și nu de către angajator, așa cum este reglementat în prezent;
  13. introducerea, pentru minim 1 an, a tichetelor de masă caldă, fie suplimentar față de tichetele de masă. Se acordă astfel sprijin pentru un număr mare de firme din sistemul HORECA, prin susținerea acestora ca să nu se desființeze, prin păstrarea salariaților în activitate și plata pentru aceștia a salariilor și obligațiilor bugetare, dar și a TVA-ului și a impozitului pe profit;
  14. Actualizarea alocației de hrană pentru pacienții internați în spitale, de la valoarea din Hotărârea 665/2016, medie de 10 lei/zi/pacient, până la minim valoarea unui tichet de masă, 20 lei/1 masă.

 
Fonduri europene:

  1. extinderea perioadei de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene, aflate în derulare, dincolo de perioada maximă prevăzută inițial;
  2. demararea unor programe cu finanțare din fonduri europene, prin POR, POCU etc. având ca obiectiv calificarea, recalificarea și perfecționarea forței de muncă, dotarea cu echipamente și materiale necesare desfășurării activității acestora în noile condiții de ”conviețuire” cu noul coronavirus, precum și pentru digitalizarea activităților întreprinderilor;
  3. continuarea simplificării mecanismelor de accesare a fondurilor europene, prin proceduri mai puțin birocratice în ceea privește raportările din cadrul proiectelor, focalizarea de obiective și rezultate mai mult calitative și mai puțin cantitative;
  4. sprijinirea partenerilor privați din consorțiile care derulează, în România, activitățile rețelei EEN (Enterprise Europe Network). Inițiativă a Comisiei Europene – este cea mai vastă rețea ce sprijină întreprinderile și organizațiile de sprijin ale mediului de afaceri, cu activități centrate pe acordarea de servicii de susținere a întreprinzătorilor, în special pentru activități inovative și de internaționalizare a afacerilor. Rețelele EEN sunt finanțate prin proiecte, în proporție de 60% de Comisia Europeană, diferența de 40% fiind suportată de structurile gazdă din fiecare țară. Procentul de 40% cofinanțare devine dificil de suportat, în actuala situație, pentru entitățile private precum Camerele de Comerț și Industrie, asociații de afaceri, chiar și firme private, universități și institute de cercetare. Propunerea noastră este ca Guvernul României să analizeze posibilitatea de a suporta jumătate din contribuția de 40% aferentă funcționării acestor rețele din România, respectiv să contribuie cu 20% la finanțarea acestor proiecte, prin cele 4 consorții ce funcționează în prezent în România.

 
Pe plan investițional:

  1. realizarea, cu prioritate, de investiții din fonduri publice pentru construcția și reparația de autostrăzi, drumuri naționale și județene;
  2. demararea marilor investiții în infrastructură – transporturi, sănătate, educație, energie și mediu, cu acordarea unor drepturi prioritare în licitațiile pentru execuție către companiile din România;
  3. realizarea urgentă de investiții din fonduri publice pentru modernizarea infrastructurii de transport – căile feroviare deteriorate, extinderea și modernizarea aeroporturilor etc.;
  4. finanțarea de lucrări edilitare prin PNDL și identificarea, cât mai rapidă, a unor soluții viabile pentru finanțarea lucrărilor de refacere sau extindere a rețelei de irigații (stații de pompare, canale, conducte), având în vedere și seceta severă care se manifestă în această perioadă;
  5. înființarea unor fonduri de investiții, de tipul seed-capital – din fonduri europene (POCU) – pentru susținerea start-up-urilor și spin-off-urilor în domeniul medical / IT / servicii suport pentru digitalizarea componentelor societății; equity – pentru participarea directă a statului în firme afectate de criză; capital de risc – pentru start-up-uri, în stadii incipiente și companii emergente cu potențial de creștere ridicat și micro-granturi/micro-credite pentru dezvoltarea meșteșugurilor/serviciilor în mediul rural;
  6. inițierea unui Program strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a produselor agro-alimentare românești, care să prevadă, printre altele, și obligativitatea marilor retaileri ca procentul de produse fabricate în România corespunzător unui anumit articol vândut prin rețelele acestora, să fie de cel puțin 30%;
  7. anularea taxelor pe cifra de afaceri impuse furnizorilor de către marii retaileri și adoptarea Codului de bune practici care funcționează la nivelul Uniunii Europene de peste 10 ani;
  8. utilizarea voucherelor de vacanță pentru relansarea turismului românesc. În contextul în care statul îşi propune să restituie, total sau parțial, sumele achitate ca avansuri de către turiștii care solicită acest lucru, banii pot fi alocați din fondurile europene destinate domeniilor afectate de COVID- 19, sub formă de bonuri de masă sau vouchere de vacanță pentru servicii turistice în România, valabile până la sfârșitul anului 2021;
  9. promovarea investițiilor şi a exporturilor româneşti în parteneriat public-privat, măsură ce are ca efecte benefice – dinamizarea substanţială a volumului investiţiilor şi a exporturilor producătorilor români și creșterea prestigiului României prin crearea mediului de afaceri cel mai prietenos din sud-estul Europei;
  10. îmbunătăţirea legislaţiei privind parteneriatul public-privat, prin reglementarea unor forme mai simple de parteneriat public-privat, precum contractele de concepere, dezvoltare şi exploatare, instituirea unor prevederi speciale privind accesul firmelor la parteneriatul public-privat și privind parteneriatul public-privat cu sectorul non-profit;

 
În domeniul agriculturii:

  1. realizarea de plăți anticipate ale subvențiilor în agricultură, pentru a permite fermierilor să înființeze culturi agricole, să efectueze lucrările agricole necesare și să achiziționeze mașini, utilaje și echipamente agricole necesare;
  2. realizarea de investiții pentru reactivarea sistemelor de irigații existente în România până în anul 1989, indiferent de clasificarea ulterioară a acestora;
  3. subvenționarea, măcar parțială, a costului energiei electrice consumate pentru apa pompată pentru irigații în treptele 3-4 de udare;
  4. reluarea și extinderea programelor de creare a perdelelor forestiere, pentru protejarea culturilor agricole de secetă;
  5. înființarea, cu credite având dobânda subvenționată, a unităților de procesare a legumelor și fructelor produse în România;
  6. intervenția statului prin scheme de sprijin pentru fermieri în situații de secetă extremă sau severă, după modelul celor implementate în anul 2008.