Închidere PFA: Cum trebuie să procedezi?

Întrucât regimul fiscal aplicabil persoanelor fizice autorizate (PFA) a fost serios înăsprit de la începutul anului, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, numeroase persoane au decis să renunţe la o astfel de formă de organizare, în timp ce mulţi alţi contribuabili s-au reorientat spre alte entităţi. Iar cum procedura pentru înfiinţarea unei PFA v-a fost prezentată recent, astăzi vă spunem, paşii pe care trebuie să îi urmaţi dacă decideţi să încetaţi o astfel de activitate.
OUG nr. 44/2008 defineşte PFA ca fiind acea persoană majoră, care nu a săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege şi care se foloseşte, în principal, de forţa de muncă proprie.
De altfel, această formă de organizare obişnuia să fie până de curând una dintre cele mai întâlnite în ţara noastră, în condiţiile în care procedura înmatriculării nu este una foarte complexă, înfiinţarea presupune costuri ceva mai reduse, iar pentru evidenţele contabile nu este obligatorie angajarea unei persoane specializate. Totuşi, pe fondul intrării în vigoare a noului Cod fiscal, povara fiscală a unei PFA a crescut simţitor de la 1 ianuarie, motiv pentru care numeroşi antreprenori au decis să îşi suspende sau să înceteze o astfel de activitate, în detrimentul altor forme de organizare.
Concret, din 2016, PFA datorează obligatoriu şi contribuţia de asigurări sociale (CAS), pe lângă contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) şi impozitul pe venit de 16%.
În plus, există o serie de alte măsuri ce au descurajat, anul acesta, înfiinţarea de PFA, iar printre cele mai importante ar fi majorarea cotelor de impozitare a clădirilor cu destinaţie mixtă, adică cele folosite cu dublu scop, atât ca locuinţă, cât şi ca sediu social (cazul majorităţii PFA-urilor) sau scăderea impozitului pe dividende la 5%, aspect care determină o creştere a taxelor.
Mai mult, începând din acest an, activitatea PFA-urilor poate deveni una riscantă, în condiţiile în care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) o poate reîncadra ca activitate salarială, situaţie în care persoana fizică poate răspunde chiar cu propriul patrimoniu

Paşii pentru radierea PFA îi gasiți (aici)

Noi entităţi, obligate să furnizeze cetăţenilor informaţii de interes public

Operatorii care asigură servicii
de utilitate publică, dar şi partidele politice, federaţiile sportive şi organizaţiile neguvernamentale (ONG) care primesc finanţare de la buget se regăsesc de-acum pe lista instituţiilor şi entităţilor obligate să se supună normelor de transparenţă şi să răspundă solicitărilor venite de la cetăţeni sau mass-media, potrivit unui act normativ intrat în vigoare.
Informaţiile pe care le poţi obţine ca cetăţean
Aşa cum am spus anterior, Legea nr. 544/2001 dă posibilitatea oricărei persoane de a solicita și de a obține informații de interes public, definite ca orice informații care privesc activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informațiilor.
„Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop”, stabileşte art. 3 al actului normativ citat.
De altfel, accesul liber şi neîngrădit al unei persoane la informaţiile de interes public este unul dintre principiile fundamentale ale relaţiei dintre persoanele fizice şi autorităţile publice, în conformitate cu prevederile din Constituţie.
Concret, fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:
actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;
structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;
numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;
sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;
programele şi strategiile proprii;
lista cuprinzând documentele de interes public;
lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/ sau gestionate, potrivit legii;
modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.
Totodată, instițutiile au obligația de a redacta anual un buletin informativ care va cuprinde aceste informații, iar un raport periodic de activitate va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Pensia anticipată parţială va fi calculată în baza unor noi reguli

Diminuarea cuantumului pensiei anticipate parţiale va fi calculată în funcţie de anii munciţi în plus faţă de stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, conform unui proiect de act normativ care a fost promulgat recent de către preşedintele României. În prezent, diminuarea pensiei anticipate parţiale se face cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, fără a fi luaţi în considerare anii ce depăşesc stagiul complet.
Mai multe detalii (aici)

Oportunitate de finantare in agricultura PNDR 4.2

Dorim să vă anunțăm posibilitatea accesării de finanțări nerambursabile pentru investiții în procesarea produselor agricole.
Finanțarea se poate obține prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, Submăsura 4.2 – Sprijin pentru investiții in procesarea / marketingul produselor agricole .
Prin aceasta Submăsura sunt sprijinite investiții corporale și necorporale pentru procesarea și marketingul produselor agricole, cu excepția produselor pescărești.
Ajutorul public nerambursabil pentru acest gen de proiecte variază intre 1 milion EUR (pentru investiții care nu conduc la crearea unui lanț alimentar integrat) si 2.500.000 EUR pentru investiții ce conduc la crearea unui lanț alimentar integrat (colectare ‐depozitare -procesare‐comercializare), la o intensitate a ajutorului public nerambursabil de 50% pentru IMM-uri si 40% pentru alte întreprinderi.
Acesand link-ul Investiti in agricultura veți găsi informații detaliate despre această măsură.

Oportunitate de finantare nerambursabila pentru crearea de noi locuri de munca

Dorim să vă anunțăm ca din data de 8 august 2016 se va deschide sesiune de finanțare pe Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă (HG nr. 332/ 2014)
Prin această Schemă de ajutor de stat o companie poate obține, pe o perioadă de 2 ani consecutivi, finanțare de până la 50% din costurile salariale totale aferente noilor locuri de muncă, create ca urmare a realizării unei investiții inițiale.
Costurile salariale eligibile sunt salariile brute, în limita salariului mediu brut pe economie (2681 lei) + contribuțiile obligatorii ale angajatorului.
Astfel la o investiție inițială ce duce la crearea a 100 de locuri de muncă noi pe o perioadă de 2 ani puteți beneficia de un ajutor de stat de până la 3.949.113 RON.
Prezentarea ajutorului de stat se poate descarca accesand linkul
Noi locuri de munca

Rabla 2016

II sau IF? Ce trebuie să faci ca să-ţi schimbi maşina veche cu una nouă
Printre cei care pot obţine acceptarea în Programul „Rabla” se regăsesc, pe lângă persoanele fizice şi cele juridice, şi persoanele fizice autorizate (PFA) şi titularii întreprinderilor individuale (II) ori familiale (IF). Totuşi, procedura pe care trebuie să o urmeze aceste entităţi fără personalitate juridică, pentru a putea obţine prima de casare, este diferită de cea aplicabilă cetăţenilor sau firmelor, motiv pentru care prezentăm astăzi informaţiile esenţiale pe care trebuie să le ştii dacă eşti PFA, II sau IF şi doreşti achiziţionarea unui autoturism nou în schimbul casării unuia vechi.
Primele oferite de stat pentru renunţarea la vehiculele poluante şi cumpărarea unora noi pot fi obţinute, prin intermediul Programului Rabla şi de către entităţile fără personalitate juridică, respectiv persoanele fizice autorizate,întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aşa cum stabileşte Ghidul de finanţare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) nr. 954/2016.
Astfel, titularii entităţilor fără personalitate juridică, proprietari de autoturisme, autoutilitare uşoare sau autospeciale/ autospecializate uşoare care sunt înmatriculate în România şi au o vechime de cel puţin opt ani pot solicita prima de casare, care în 2016 are acelaşi cuantum întâlnit şi anul trecut, respectiv 6.500 de lei, şi un ecobonus pentru achiziţionarea autovehiculelor noi, cu o valoare de:

  • 750 de lei, la cumpărarea unui autovehicul nou al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km, în regim de funcţionare mixt;
  • 1.500 de lei, la achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid.

În cazul PFA, II şi IF, prima de casare şi, dacă este cazul, ecobonusul sunt acordate în baza schemei „Ajutor de minimis pentru Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional”.
Dacă proprietarii de maşini vechi sunt acceptaţi in program, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) le va comunica în scris cuantumul ajutorului ce poate fi acordat sub forma primei de casare. Aceştia pot solicita, prin intermediul cererii de finanţare, echivalentul în lei a cel mult 200.000 de euro (sau 100.000 de euro, în cazul celor ce activează în transporturi rutiere).

Mai multe detalii  (aici)

Se schimbă Codul de procedură fiscală

Mediul de afaceri s-a plâns de-a lungul timpului că abuzurile inspectorilor ANAF fac mult rău economiei. Fenomenul este recunoscut şi de actualul ministru de Finanţe, Anca Dragu, care dă vina mai ales pe legislaţia neclară. Prin urmare, aceasta anunţă că deja se lucrează la modificarea Codului de Procedură Fiscală.
Pentru antreprenorul din România, un control al Fiscului se poate dovedi cel mai negru coşmar. Mai multe articole din legislaţia fiscală sunt interpretabile, în timp ce profesionalismul şi buna intenţie ale unor inspectori ANAF sunt cel puţin discutabile. Acest mixt toxic a dat naştere unor situaţii care, dacă nu aveau efecte tragice, puteau fi considerate de-a dreptul comice. Este drept că, odată cu reorganizarea ANAF, inspectorii sunt mai integri, iar multe dintre rezolvările pe care le găsesc sunt corecte.
Totuşi, noile reguli au permis existenţa unor abuzuri în urma cărora numeroase companii au rămas cu conturile blocate, s-au pierdut locuri de muncă, iar o serie de manageri s-au trezit cu dosare penale. La emisiunea Capital TV, ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a recunoscut toată această situaţie şi a anunţat că „regulile jocului“ sunt deja într-un amplu proces de analiză. Pasul următor îl reprezintă modificarea Codului de procedură fiscală, care ar urma astfel să ofere inspectorilor un cadru foarte clar, în care să nu mai poată fi vorba despre subiectivism sau excese în activitatea de control.

CE AR TREBUI SCHIMBAT LA CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ
1.Controalele inspectorilor antifraudă nu sunt reglementate.
Lipsesc norme procedurale care să reglementeze controalele antifraudă. Astfel, nu există o durată şi un număr maxim a controalelor, posibilitatea contestării administrative a proceselor verbale încheiate de inspectorii antifraudă sau criterii definite şi un termen maxim privind suspendarea acestor controale.

2.Implementarea reală a principiului „in dubio contra fiscum“
Introdus recent în legislaţia fiscală românească, principiul însemnă că neclarităţile din lege trebuie interpretate în favoarea contribuabililor. Bineînţeles, acesta are deocamdată doar conotaţii pur teoretice. „Eu aş vedea oportună materializarea în practică a principiului „lăsaţi-mă să cumpăr“. Asta înseamnă că un contribuabil de bună-credinţă nu se va trezi în ipostaza în care, dacă a efectuat achiziţii de la un anumit furnizor, organele de inspecţie fiscală îi vor limita sau chiar anula ulterior exercitarea dreptului său legitim de deducere pe motiv că respectivul furnizor a avut un comportament fiscal inadecvat, fără a se stabili obiectiv o legătură de cauzalitate în acest sens“, susţine consultantul fiscal Dragoş Pătroi.

3.Restrângerea posibilităţii acordate organelor fiscale de a aplica procedurile de autoritate.
În acest moment, organele de inspecţie fiscală pot să reinterpreteze cum vor ele tranzacţiile contribuabililor. Aici este vorba despre celebrul articol 11 din Codul Fiscal, care prevede că „autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.“ Tot în acest articol, un aliniat prevede că punerea în practică a acestuia se va realiza în baza unui ordin al preşedintelui ANAF, ordin care nu a fost emis şi publicat în Monitorul Oficial.