Rabla 2016

II sau IF? Ce trebuie să faci ca să-ţi schimbi maşina veche cu una nouă
Printre cei care pot obţine acceptarea în Programul “Rabla” se regăsesc, pe lângă persoanele fizice şi cele juridice, şi persoanele fizice autorizate (PFA) şi titularii întreprinderilor individuale (II) ori familiale (IF). Totuşi, procedura pe care trebuie să o urmeze aceste entităţi fără personalitate juridică, pentru a putea obţine prima de casare, este diferită de cea aplicabilă cetăţenilor sau firmelor, motiv pentru care prezentăm astăzi informaţiile esenţiale pe care trebuie să le ştii dacă eşti PFA, II sau IF şi doreşti achiziţionarea unui autoturism nou în schimbul casării unuia vechi.
Primele oferite de stat pentru renunţarea la vehiculele poluante şi cumpărarea unora noi pot fi obţinute, prin intermediul Programului Rabla şi de către entităţile fără personalitate juridică, respectiv persoanele fizice autorizate,întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aşa cum stabileşte Ghidul de finanţare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) nr. 954/2016.
Astfel, titularii entităţilor fără personalitate juridică, proprietari de autoturisme, autoutilitare uşoare sau autospeciale/ autospecializate uşoare care sunt înmatriculate în România şi au o vechime de cel puţin opt ani pot solicita prima de casare, care în 2016 are acelaşi cuantum întâlnit şi anul trecut, respectiv 6.500 de lei, şi un ecobonus pentru achiziţionarea autovehiculelor noi, cu o valoare de:

  • 750 de lei, la cumpărarea unui autovehicul nou al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km, în regim de funcţionare mixt;
  • 1.500 de lei, la achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid.

În cazul PFA, II şi IF, prima de casare şi, dacă este cazul, ecobonusul sunt acordate în baza schemei “Ajutor de minimis pentru Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional”.
Dacă proprietarii de maşini vechi sunt acceptaţi in program, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) le va comunica în scris cuantumul ajutorului ce poate fi acordat sub forma primei de casare. Aceştia pot solicita, prin intermediul cererii de finanţare, echivalentul în lei a cel mult 200.000 de euro (sau 100.000 de euro, în cazul celor ce activează în transporturi rutiere).

Mai multe detalii  (aici)

Se schimbă Codul de procedură fiscală

Mediul de afaceri s-a plâns de-a lungul timpului că abuzurile inspectorilor ANAF fac mult rău economiei. Fenomenul este recunoscut şi de actualul ministru de Finanţe, Anca Dragu, care dă vina mai ales pe legislaţia neclară. Prin urmare, aceasta anunţă că deja se lucrează la modificarea Codului de Procedură Fiscală.
Pentru antreprenorul din România, un control al Fiscului se poate dovedi cel mai negru coşmar. Mai multe articole din legislaţia fiscală sunt interpretabile, în timp ce profesionalismul şi buna intenţie ale unor inspectori ANAF sunt cel puţin discutabile. Acest mixt toxic a dat naştere unor situaţii care, dacă nu aveau efecte tragice, puteau fi considerate de-a dreptul comice. Este drept că, odată cu reorganizarea ANAF, inspectorii sunt mai integri, iar multe dintre rezolvările pe care le găsesc sunt corecte.
Totuşi, noile reguli au permis existenţa unor abuzuri în urma cărora numeroase companii au rămas cu conturile blocate, s-au pierdut locuri de muncă, iar o serie de manageri s-au trezit cu dosare penale. La emisiunea Capital TV, ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a recunoscut toată această situaţie şi a anunţat că „regulile jocului“ sunt deja într-un amplu proces de analiză. Pasul următor îl reprezintă modificarea Codului de procedură fiscală, care ar urma astfel să ofere inspectorilor un cadru foarte clar, în care să nu mai poată fi vorba despre subiectivism sau excese în activitatea de control.

CE AR TREBUI SCHIMBAT LA CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ
1.Controalele inspectorilor antifraudă nu sunt reglementate.
Lipsesc norme procedurale care să reglementeze controalele antifraudă. Astfel, nu există o durată şi un număr maxim a controalelor, posibilitatea contestării administrative a proceselor verbale încheiate de inspectorii antifraudă sau criterii definite şi un termen maxim privind suspendarea acestor controale.

2.Implementarea reală a principiului „in dubio contra fiscum“
Introdus recent în legislaţia fiscală românească, principiul însemnă că neclarităţile din lege trebuie interpretate în favoarea contribuabililor. Bineînţeles, acesta are deocamdată doar conotaţii pur teoretice. „Eu aş vedea oportună materializarea în practică a principiului „lăsaţi-mă să cumpăr“. Asta înseamnă că un contribuabil de bună-credinţă nu se va trezi în ipostaza în care, dacă a efectuat achiziţii de la un anumit furnizor, organele de inspecţie fiscală îi vor limita sau chiar anula ulterior exercitarea dreptului său legitim de deducere pe motiv că respectivul furnizor a avut un comportament fiscal inadecvat, fără a se stabili obiectiv o legătură de cauzalitate în acest sens“, susţine consultantul fiscal Dragoş Pătroi.

3.Restrângerea posibilităţii acordate organelor fiscale de a aplica procedurile de autoritate.
În acest moment, organele de inspecţie fiscală pot să reinterpreteze cum vor ele tranzacţiile contribuabililor. Aici este vorba despre celebrul articol 11 din Codul Fiscal, care prevede că „autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.“ Tot în acest articol, un aliniat prevede că punerea în practică a acestuia se va realiza în baza unui ordin al preşedintelui ANAF, ordin care nu a fost emis şi publicat în Monitorul Oficial.