Topurile judeţene de firme Topurile firmelor din judeţe şi municipiul Bucureşti, numite în continuare topurile judeţene de firme, sunt organizate de Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene în conformitate cu prevederile art. 4 lit. m din Legea nr. 335/2007 a Camerelor de Comerţ şi Industrie din România, modificată și completată.

Topurile judeţene de firme se obţin din clasamentele judeţene de firme, determinate de către Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene, pe baza prezentei metodologii.

Sursele de informaţii Sursele de informaţii utilizate sunt:  Informaţii din situaţiile financiare ale societăţilor pentru anul anterior, conforme cu Directivele Europene, furnizate de Ministerul Finanţelor Publice;  Informaţii despre firmele legal înregistrate în România, furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;  Informaţii despre firme, rezultate din activitatea camerelor judeţene1 ;

Condiţiile de admitere a firmelor în clasamente Sunt admise în topurile judeţene de firme entităţile care sunt comercianţi conform legii şi îndeplinesc simultan următoarele condiţii, cu privire la datele de bilanţ depus pentru anul anterior:  Profit din exploatare pozitiv;

Camerele de Comerţ și Industrie Judeţene pot proceda la verificarea informaţiilor din situaţiile financiare ale firmelor din top și din alte surse precum și din vizite la firme, pentru a evita eventuale erori care ar putea apare la clasificarea firmelor. În situaţia în care vor fi constatate neconcordanţe (între datele înregistrate în aplicaţia de Top și situaţia reală), acestea vor fi corectate pe baza unui document justificativ ce emană de la o instituţie / persoană / organ competent (proces verbal al comisiei de validare a clasamentului judeţean semnat de toţi membrii comisiei; declaraţie reprezentant legal; certificate emis, după caz, de auditor, cenzor sau ANAF, etc) Metodologia de realizare a topurilor de firme

 Cifră de afaceri de minim 100 000 lei în cazul microîntreprinderilor şi minim 250 000 lei în cazul celorlalte entități. Nu sunt admise:  Grupurile de interes economic (GIE);  Firmele ale căror cuantum format din suma datoriilor în legătură cu bugetul asigurărilor sociale și bugetul statului și impozitele și taxele neplătite la termenul stabilit la bugetele locale depășește cuantumul creanțelor în legătură cu bugetul asigurărilor sociale și bugetul statului;  Firmele pentru care valoarea a cel puţin unui indicator calculat este negativă;  Firmele care la data realizării clasamentului se află în stare de radiere, faliment, lichidare, dizolvare, întrerupere temporară de activitate, insolvenţă. Elementele financiare utilizate în vederea stabilirii accederii în clasamente sunt prezentate în Anexa 2. Pentru realizarea clasamentelor Topul Firmelor se prelucrează numai bilanţurile depuse în termenul legal la Ministerul Finanţelor Publice

Structura clasamentelor pe domenii, grupe de activitate şi clase de mărime a întreprinderii Topurile judeţene de firme sunt structurate pe șapte domenii de activitate:  Cercetare – Dezvoltare şi High – Tech;  Industrie;  Agricultură, Silvicultură, Pescuit;  Construcţii;  Servicii;  Comerţ  Turism Domeniile sunt împărţite pe grupe de activitate conform codului CAEN rev. 2, publicat în Monitorul Oficial nr. 293/2007 și al obiectului de activitate preponderent efectiv desfășurat declarat pe propria răspundere în situaţiile financiare pentru anul anterior. Corespondenţa dintre domenii şi grupele de activitate este descrisă în Anexa 1.

Clasificarea întreprinderilor pe clase de mărime se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi 2 data limită de preluare în cadrul aplicaţiei a ultimei variante a bazelor de date furnizate de Ministerul Finanţelor Publice este 10 iulie 2019. Metodologia de realizare a topurilor de firme Pagina 3 din 5 mijlocii, cu completările şi modificările ulterioare, care stabileşte criteriile de încadrare a firmelor, după cum urmează:

Clasa de mărime Criterii de încadrare Microîntreprinderi Au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale3 de până la 2 milioane euro, echivalent în lei Întreprinderi mici Au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei Întreprinderi mijlocii Au între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro4 Întreprinderi mari Au între 250 şi 999 de salariaţi Întreprinderi foarte mari Au peste 1000 de salariaţi Pentru firmele care au maxim 249 de salariaţi, depăşirea unuia dintre criteriile de încadrare determină trecerea firmei în clasa următoare de mărime.

Indicatorii utilizaţi Indicatorii utilizaţi pentru clasificarea firmelor sunt:  Cifra de afaceri netă (I1);  Profitul din exploatare (I2);  Rata profitului din exploatare (I3);  Eficienţa utilizării resurselor umane (I4);  Eficienţa utilizării capitalului angajat (I5). Indicatorii sunt determinați astfel:  I1 = Cifra de afaceri netă;  I2 = Profitul din exploatare; 3 Total active = Total active imobilizate + Total active circulante + Cheltuieli în avans 4 Banca Națională a comunicat cursurile pieței valutare din data de 31.12.2018, în vederea întocmirii situațiilor financiare ale anului 2018 de către toate entitățile prevăzute de Legea contabilității nr. 82/1991, republicată. Cursul valutar stabilit pentru euro la data de 31.12.2018: 1 Euro = 4.6639 Metodologia de realizare a topurilor de firme Pagina 4 din 5  I3 = Profit din exploatare / Cifra afaceri ;  I4 = Valoarea adăugată5 / Număr mediu de salariaţi;  I5* = (Profitul brut + Cheltuieli privind dobânzile) / Capital angajat6 .

Elementele financiare pe baza cărora se calculează indicatorii utilizați sunt prezentate în Anexa 2. Pentru fiecare indicator şi domeniu de activitate este stabilită o pondere în cadrul punctajului total (P1, P2, P3, P4, P5). Ponderile indicatorilor sunt prezentate în Anexa 3. 1.5. Punctajul Punctajul fiecărei firme din top se obţine în modul următor:  Se determină indicatorii (I1, I2, I3, I4, I5) după formulele definite la punctul 1.4.;  Se determină mediile naționale ale indicatorilor (M1, M2, M3, M4, M5) prin calcularea, pentru fiecare grupă de activitate şi clasă de mărime a întreprinderii, a mediei aritmetice a acelui indicator, aplicată pentru firmele care îndeplinesc, la nivel naţional, condiţiile de admitere la top;  Fiecare indicator este normalizat prin împărţirea la media sa naţională: I1 = I1 / M1, I2 = I2 / M2, I3 = I3 / M3, I4 = I4 / M4, I5 = I5 / M5; 

Punctajul total (PT) se calculează ca suma produselor dintre indicatori şi ponderea aferentă fiecărui indicator: PT = (I1 * P1) + (I2 * P2) + (I3 * P3) + (I4 * P4) + (I5 * P5). Firmele membre ale camerei judeţene, care au achitat cotizaţia la zi, primesc o bonificaţie de 10% din punctajul total. Clasamentul judeţean de firme conţine câte maxim 10 firme pentru fiecare domeniu, grupă de activitate şi clasă de mărime a întreprinderii, determinate prin ordonarea descrescătoare a punctajului total. 5 Valoarea adăugată = Profit din exploatare + Cheltuieli cu personalul + Ajustările de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale + cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate; 6 Capital angajat = datorii pe termen lung + capitaluri proprii; * În cazul în care, în calculul indicatorului I5, atât numitorul cât și numărătorul sunt negativi companiile nu vor fi acceptate în clasament. Numărător negativ ((Profitul brut + Cheltuieli privind dobânzile) înseamnă că firma este în pierdere; numitor negativ (datorii pe termen lung + capitaluri proprii) înseamnă că, capitalurile proprii (unde profitul este negativ) nu pot susține împrumuturile pe termen lung. Metodologia de realizare a topurilor de firme

Validarea clasamentului Clasamentul judeţean de firme este analizat şi validat de o comisie a topului de firme, numită de către conducerea Camerei, la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti. Clasamentul validat devine topul judeţean de firme. Informaţiile despre firmele din topul judeţean sunt actuale la momentul validării acestuia. 2. Topul Naţional al Firmelor din România Topul Naţional al Firmelor din România se organizează în exclusivitate de către Camera Naţională, în conformitate cu prevederile art. 28, lit. j din Legea 335/2007 a Camerelor de Comerț și Industrie din România, modificată și completată, şi Cap. III, art.16, punctul 12 din Statutul Camerei Naţionale. Clasamentul Topului Naţional al Firmelor se realizează de către Camera Naţională, pe baza clasamentelor judeţene de firme furnizate de către Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene, prin interclasarea acestora şi păstrarea primelor maxim 10 poziţii pentru fiecare domeniu, grupă de activitate şi clasă de mărime a întreprinderilor.

Topul Naţional al Firmelor este format din firmele situate pe locul 1 – 10 în acest clasament, la fiecare domeniu, grupă şi clasă de mărime a întreprinderii.

Responsabilități Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene şi Camera de Comerţ şi Industrie a României nu îşi asumă responsabilitatea pentru eventualele erori în întocmirea situaţiilor financiare şi a oricăror alte documente utilizate la determinarea clasamentelor. Conform prevederilor legale, răspunderea revine celor care au întocmit documentele în cauză. Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene şi Camera de Comerţ şi Industrie a României nu pot fi ţinute responsabile pentru orice daune sau pierderi ce ar putea rezulta în urma unei acţiuni sau renunţare la acţiune, ca urmare a utilizării, în orice scop, a datelor publicate în legătură cu Topurile Firmelor.