Dialogul dinamic cu autoritățile legislativă și executivă, aprofundarea colaborării și dezvoltarea de proiecte menite să aducă valoare adăugată, inovare și resurse în mediul de afaceri național, diplomația economică și unitatea proiectului cameral în apărarea și reprezentarea intereselor antreprenorilor și companiilor sunt acțiunile pe care se fundamentează și se consolidează viziunea strategică instituțională, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) având vocația și capacitatea de a gestiona ecosistemul de afaceri din România, prin profesionalism, competență, funcționalitate și unitate a rețelei naționale a Camerelor de Comerț și Industrie Județene (CCIJ).
Urmare consultărilor inițiate la începutul anului 2020 de către CCIR, prin intermediul CCIJ, în vederea identificării necesităților și problemelor cu care se confruntă companiile românești, au rezultat o serie de teme și aspecte de interes general, care confirmă și reclamă, încă o dată, nevoia sprijinirii și apărării concertate a intereselor mediului de afaceri românesc prin demersuri specifice care să ducă la simplificarea legislației, reducerea birocrației și a poverii administrative și fiscale, identificarea și promovarea soluțiilor coerente pentru contracararea crizei forței de muncă, asigurarea predictibilității deciziilor și reglementărilor publice, demararea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii, creșterea gradului de digitalizare în domenii critice, precum
Pagina 2 din 19
educația, sănătatea și antreprenoriatul, crearea de oportunități pentru internaționalizarea afacerilor românești și multe altele, așa cum vor fi prezentate în continuare.
I. În domeniul legislației fiscale

  1. Necesitatea asigurării predictibilității și stabilității fiscale prin derularea transparentă a procesului legislativ, în care să fie angrenate toate părțile interesate în consultările publice care preced adoptarea și implementarea unui act normativ;
  2. Interoperabilitatea între instituțiile publice pentru corelarea și consolidarea bazelor de date publice, în scopul simplificării obținerii informațiilor solicitate de acestea, fără punerea de presiune nejustificată pe contribuabil și a suprapunerii/multiplicării documentațiilor, prin uniformizarea bazelor de date menită să faciliteze eliberarea în format digital a certificatelor și avizelor – de atestare fiscală, a plăților și taxelor locale etc.
  3. Fiscalitatea este ridicată: numărul și valoarea mare a taxelor și impozitelor; costurile mari cu forța de muncă, contribuțiile; întârzierile mari în recuperarea TVA și a sumelor plătite pentru concediile medicale de la CNAS; nevoia impozitării cifrei de afaceri și nu a profitului; reducerea sau comasarea numărului de declarații fiscale care trebuie întocmite de către contribuabili;
  4. Revizuirea politicilor fiscale de susținere a activităților de producție și a produselor românești, în competiția cu produse extracomunitare, în special cele asiatice; 5. Revizuirea prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările si completările ulterioare, potrivit căreia, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați și nu angajează
    Pagina 3 din 19
    persoane cu handicap sunt obligate la plata unei sume reprezentând salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. Foarte multe societăți fac toate demersurile necesare angajării persoanelor cu handicap, dar de cele mai multe ori nu reușesc din cauza lipsei personalului calificat. De asemenea, prin ultimele modificări ale legii, suma plătită bugetului de stat, practic s-a dublat, iar societățile nu mai au posibilitatea de a-și deduce această sumă prin achiziții de produse și servicii de la unitățile protejate. Astfel, s-a creat o presiune suplimentară pe mediul privat, în special pentru societățile cu un număr mare de angajați. Orice companie care încearcă și probează ca a întreprins demersuri de conformare cu prevederile legii, însă nu reușește din motive obiective, cum este și lipsa personalului corespunzător, ar trebui scutită de la plata acestor sume; abrogarea art. 78 alin. (3) din Legea nr 448/2006 și revenirea la situația anterioară, așa cum era valabilă la 25 septembrie 2016, oferind astfel persoanelor juridice posibilitatea să achiziționeze diferite mărfuri sau servicii necesare activității proprii de la unitățile protejate sau întreprinderile sociale; mărirea plafonului de salariați de la care există obligațiile impuse pentru angajarea persoanelor cu handicap de la 50 la 200;
  5. Eliminarea sau, după caz, aplicarea selectivă, prin instituirea unui prag valoric, a taxei de clawback care afectează nu numai companiile farmaceutice, producătoare de medicamente generice, de regulă cele mai ieftine medicamente compensate, ci și pacienții;
  6. Revizuirea OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, care în forma actuală impune o procedură de inventariere foarte stufoasă. Se propune modificarea procedurilor de inventariere în funcție de cifra de afaceri și numărul de angajați, eventual, de
    Pagina 4 din 19
    valoarea activelor totale (la fel ca la încadrarea ca plătitor de impozit pe profit sau microîntreprindere);
  7. Taxele de intabulare a imobilelor în cartea funciară sunt foarte mari, potrivit Ordinului nr. 16/2019 al ANCPI – se propune stabilirea unor taxe rezonabile, în condițiile în care, în prezent, acestea sunt stabilite la 0,5% din valoarea imobilelor în cazul persoanelor juridice; procentul poate părea mic, însă în cazul clădirilor de valori mari, cazul persoanelor juridice care dețin imobile de valori mari – sedii, magazine, hale de producție, hoteluri etc., suma rezultantă este în prezent excesivă;
  8. Modificarea Codului Fiscal pentru a acorda posibilitatea agenților economici implicați în pregătirea forței de muncă, prin efectuarea uceniciei la locul de muncă, să aibă posibilitatea de compensare/deducere integrală a cheltuielilor pe care le suportă în cazul acestei forme de pregătire profesională, din datoriile pe care le au față de bugetul de stat, cum sunt contribuția asiguratorie de muncă și impozitul pe profit sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
  9. Scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale asupra primelor anuale acordate salariaților sub diferite forme – prima anuală, al treisprezecelea salariu, participarea salariaților la profit etc., pentru sume acordate de până la contravaloarea unui salariu mediu pe economie;
  10. Extinderea tratamentului fiscal acordat pentru industria IT și reglementat de Ordinul comun nr. 1168/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, în sensul scutirii de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prin modificarea și completarea în sens corespunzător a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiilor pentru absolvenții de învățământ superior, cu modificările și completările ulterioare și, respectiv, a Legii nr. 279/2005
    Pagina 5 din 19
    privind ucenicia la locul de muncă, republicată, cu modificările și completările ulterioare – în prezent beneficiază de facilități în acest sens doar angajatorul, nu și viitorul angajat;
  11. Deducerea CASS de la calculul impozitului pe veniturile din activități independente;
  12. Majorarea sumei neimpozabile lunare avute în vedere la stabilirea impozitului pe venituri din pensii, la nivelul salariului mediu net pe economie, calculat în funcție de salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentare bugetului asigurărilor sociale de stat;
  13. Acordarea de facilități fiscale în cazul impozitelor locale datorate de persoanele juridice pentru investițiile semnificative, care depășesc o anumită valoare;
  14. Eliminarea limitării deductibilității TVA pentru cheltuielile aferente autovehiculelor de transport persoane (50%) și a cheltuielilor de protocol (2%), dat fiind caracterul neutralității taxei din punct de vedere al bugetului de stat – vânzătorul colectează și societatea deduce;
  15. Reținerea din CASS datorată de contribuabili a contravalorii concediilor medicale suportate din FNUASS;
  16. Asumarea de către ANAF și alte organe de control a punctelor de vedere emise de către Biroul Asistență MFP, astfel încât acestea să le fie opozabile, atât acestora, cât și terților;
  17. Reglementarea efectuării plății TVA către stat la momentul achitării facturii de către client și nu anterior;
  18. Modificarea prevederilor referitoare la regimul fiscal aplicabil veniturilor obținute din închiriere în scop turistic, de către proprietari, a camerelor situate în locuințele proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislației specifice; redefinirea veniturilor din închirierea în scop turistic, ca fiind închirierea unui număr de camere cuprins
    Pagina 6 din 19
    între una și 5 camere inclusiv, în cursul unui an fiscal, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea;
  19. Depunerea declarațiilor A4200 la ANAF – întrucât nu exista un soft pentru prelucrarea datelor transmise de agenții economici se propune eliminarea transmiterii acestei declarații pana la finalizarea procedurii de achiziție și implementarea acestui soft;
  20. Declarația unică pentru persoanele care realizează venituri din activități independente – se propune modificarea termenului de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice, precum și termenul de plată al acestora, de la data de 15 martie, inclusiv, la data de 25 mai;
  21. Majorarea impozitului pe clădirile și terenurile neîntreținute, respectiv lăsate în nelucrare.
    II. În domeniul legislației muncii
  22. Inechitate privind salarizarea diferitelor categorii de personal, precum și între salarizarea personalului autohton versus salarizarea personalului din țările nonUE, conform Instrucțiunii ANAP nr. 1/2019 și adresa MDRAP nr. 45584/29.03.2019 referitoare la actualizarea contractelor de achiziție publică, doar pentru tariful orar corespunzător salariului minim până la maxim 17.928 lei/oră, indiferent de categoria de lucrări;
  23. Simplificarea procedurilor pentru obținerea formularului A1, numit și atestatul privind legislația aplicabilă; acesta este un document comunitar emis de autoritatea competentă a statului de origine al unui salariat detașat într-un alt stat membru UE, care confirmă faptul că pentru salariatul în cauză este aplicabilă legislația de asigurări sociale a statului de origine, și, în consecință, contribuțiile de asigurări sociale sunt reținute și achitate în statul de origine –
    Pagina 7 din 19
    în România acest document se emite de către Casa Națională de Pensii Publice, iar timpul de analiză a dosarului și de eliberare a documentului este atât de mare, încât de cele mai multe ori acest document este emis ulterior momentului în care salariații vizați s-au întors deja în țara de origine;
  24. Simplificarea și actualizarea legislației referitoare la normele de protecție a muncii – există situații în care fișele de instructaj SSM sunt considerate de organele de control ca fiind întocmite contrar normelor legale în vigoare doar fiindcă nu sunt scrise “de mână, cu pix albastru”;
  25. Identificarea de soluții pentru repatrierea forței de muncă din străinătate și implicarea autorităților publice locale în activarea forței de muncă latente;
  26. Introducerea obligației persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, înregistrate la AJOFM, de obținere a negației doar de la angajatorii care oferă locuri de muncă disponibile, cu preponderență în domeniul calificării sau conex acestuia;
  27. Identificarea de soluții pentru plata la timp a concediilor medicale – există frecvent cazuri în care se înregistrează întârzieri și de peste 6 luni la plata acestora;
  28. Există probleme în atragerea și menținerea forței de muncă calificată și necalificată din cauza diferențierii, prin lege, a salariului minim pe economie – prin micșorarea impozitului specific în domeniul construcțiilor;
  29. Modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, în sensul sancționării cu diminuarea considerabilă sau neacordarea indemnizației de șomaj în cazul refuzului persoanei beneficiare a ajutorului de șomaj a două oferte concrete și consecutive de angajare care se circumscriu nivelului de pregătire și experienței profesionale acumulate;
  30. Abrogarea HG nr. 903/2016 pentru aprobarea Planului național de mobilitate, concomitent cu modificarea art. 75 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul
    Pagina 8 din 19
    asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, în sensul eliminării restricției de acordare a primelor de mobilitate doar persoanelor prevăzute în Lista unităților administrativ-teritoriale din mediul rural cu grad de marginalizare peste medie și grad de marginalizare severă, a unităților administrativ-teritoriale cu grad redus de dezvoltare conform valorilor indicelui dezvoltării umane locale și a unităților administrativ-teritoriale, în care ponderea șomerilor înregistrați sau a persoanelor beneficiare de venit minim garantat și alocației pentru susținerea familiei în populația după domiciliu, 18 – 62 de ani, este de peste 10%.
    III. În relația autorități publice locale, centrale și naționale
  31. Implicarea, prin măsuri concrete și susținute ale autorităților locale, în sprijinul antreprenorilor locali și în valorificarea potențialul turistic local;
  32. Decontarea lucrărilor se face cu întârzieri foarte mari, societățile de drumuri fiind obligate să execute lucrările de infrastructură din fonduri proprii, rambursările durând luni de zile, timp în care trebuie plătite salarii, contribuții la stat, furnizorii, utilitățile etc. – de multe ori au loc modificări ale prețurilor pieței la diverse materii prime, materiale, carburant, bitum rutier, energie, gaze naturale, forță de muncă, acestea nefiind recunoscute de beneficiari drept cheltuieli suplimentare care depășesc ofertele inițiale asumate la licitații;
  33. Anomalii în relațiile cu entitățile publice privind condițiile de participare la licitații, caiete de sarcini cu dedicații pentru anumite companii;
  34. Interacțiunea cu instituțiile statului nu funcționează, se pun foarte ușor popriri pe conturile bancare;
  35. Construcția de spitale și unități de tratament amplasate în afara municipiilor, în areale naturale cu beneficii reale pentru sănătate;
    Pagina 9 din 19
  36. Asigurarea tratamentului nediscriminatoriu între companiile cu capital autohton și firmele străine; 7. Revizuirea modului de calcul al impozitului pe clădiri pentru persoanele juridice, care este bazat, în prezent, pe proceduri de evaluare neadaptate realităților, valorile astfel obținute fiind exagerate, cu mult mai mari decât valoarea de piață a respectivelor active; un exemplu fiind, faptul că, în cele mai multe cazuri, ANAF nu reușește să vândă bunuri imobile, încă din prima etapă a licitațiilor publice; 8. Eliminarea anomaliei în ceea ce privește modul în care se măsoară consumul de gaze pentru persoanele juridice, măsurarea fiind făcută în metri cubi, însă facturarea făcându-se în funcție de numărul de KW consumați, fiind incluse astfel și costurile de cogenerare, rezultând costuri cu consumul de gaze nejustificat de mari și necompetitive; 9. Întârzierile nejustificate în acordarea avizelor, autorizațiilor, certificatelor de urbanism, autorizațiilor de construire, din partea Primăriilor, ar trebui să fie sancționate la nivel legislativ; 10. Demararea investițiilor în infrastructura rutieră necesară pentru decongestionarea traficului auto prin construcția de parcări supraetajate, în special cele de tip Park and Ride, la intrările în orașe, în condițiile în care aprovizionarea cu marfă a unităților comerciale din orașe se face cu mare dificultate, în lipsa parcărilor necesare; 11. Autorizarea construcțiilor noi în stațiunile turistice, în special pe litoral, se realizează fără a se ține seama de capacitatea de încărcare a stațiunilor, construcțiile fiind executate prea apropiate una de alta, fără locuri suficiente de parcare, făcând extrem de dificilă circulația în interiorul stațiunii, provocând disconfort și nemulțumiri turiștilor, ducând, implicit, la scăderea interesului acestora de revenire în zonă;
    Pagina 10 din 19
  37. Autoritățile publice nu au luat măsuri concrete de combatere a activității economice nefiscalizate în turism, în special pe litoral. Există numeroase construcții, pe litoral, având chiar și zeci de camere, neclasificate ca unități de cazare de către ministerul de profil și care fac concurență neloială plătitorilor de impozite și taxe, deținători de hoteluri, vile și pensiuni turistice autorizate legal să funcționeze; 13. Este necesară includerea, la nivel legislativ și normativ, a sancțiunilor aplicabile organelor de control și agenților constatatori care comit abuzuri în exercitarea și cu ocazia activităților de control specifice, precum și simplificarea și clarificarea modalității de contestare a măsurilor dispuse de aceștia;
  38. Modificarea conținutului cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, conform HG nr. 907/2016, în sensul luării în considerare a propunerilor specializate ale companiilor din domeniu, în ceea ce privește definirea corectă a fazelor de proiectare.
    IV. În domeniul pregătirii și formării profesionale
  39. Realizarea unei strategii coerente pentru sistemul educațional, care să ducă la creșterea relevanței școlilor profesionale;
  40. Promovarea învățământului dual și sprijinirea inițierii unor grupe pe diferite meserii, susținerea deschiderii unor clase noi de învățământ profesional în cadrul unor licee din zone în care există cerere de locuri de muncă în anumite domenii de activitate, soluțiile oferite de aducerea muncitorilor extracomunitari și o ofertă de cursuri de calificare adaptată cerințelor pieței;
  41. Modificarea cadrului legislativ privind obligativitatea absolvenților de învățământ dual de a se angaja, pe o perioadă determinată, în firma care i-a susținut material pe perioada de școlarizare;
    Pagina 11 din 19
  42. Posibilitatea ca furnizorii de formare profesională a adulților să redobândească dreptul de a organiza în orice domeniu programe de formare profesională cu certificate de absolvire cu recunoaștere națională pentru absolvenții de studii universitare; în prezent, furnizorii sunt limitați în organizarea programelor de formare profesională în baza listei specializărilor menționate în Anexa la Ordinul nr. 1151/4115/2018;
  43. Posibilitatea de introducere în contractul de formare profesională, care se încheie în cadrul programelor de formare profesională a adulților și care se depune la AJPIS și a altor clauze care nu sunt contrare legii, dar pe care furnizorul de formare este nevoit să le instituie prin încheierea de acte adiționale; prin Instrucțiunea nr. 10/21.06.2018 emisă de către MMJS este impusă furnizorilor de formare profesională obligația de a încheia contractele de formare profesională conform modelului prevăzut în normele metodologice specifice, model de contract care nu mai este adaptat realităților și legislației din domeniu;
  44. Cuantumul sumei pentru plata comisiei de examinare conform Ordinului 166/08.02.2017 este nejustificat de mare; aplicarea astfel a tarifelor pentru comisia de examinare conduce la aplicarea pe piață a unor tarife mari pentru cursurile de formare;
  45. Necesitatea realizării unui centralizator cu furnizorii de formare profesională la nivel național;
  46. Actualizarea conținutului și a structurii cursurilor de calificare pentru a reflecta realitatea, cum sunt, de exemplu, cursurile de operator motostivuitor sau de operator pod rulant; normele în vigoare prevăd sute de ore de teorie și practică, teoria fiind mult prea complexă, cursanții învățând despre momente de torsiune, forță, studiul materialelor sau combustia internă a motoarelor – aceste sunt noțiuni mult prea complexe pentru nivelul de pregătire al unor cursanți absolvenți, în majoritate, de școală profesională. Pe de altă parte și
    Pagina 12 din 19
    angajatorii sunt afectați de faptul că angajații ar trebui să lipsească săptămâni la rând de la locul de muncă pentru a participa la cursuri unde dobândesc informații cu impact minim asupra activității în sine.
    V. În domeniul legislației specifice privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului
    Revizuirea Legii nr. 129/2019 privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, lege care a intrat în vigoare la data de 21.07.2019, în sensul:
    a) modificării termenelor, prin instituirea unor perioade mai mari pentru depunerea declarației, a procedurii de depunere a declarației privind beneficiarul real atât pentru societăți, cât și pentru asociațiile și fundațiile înființate în baza OG nr. 26/2000;
    b) revizuirii obligațiilor de înregistrare la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor pentru entitățile raportoare, în vederea clarificării procedurilor de înregistrare, definirea clară a entităților care au această obligație, publicarea unor norme metodologice de aplicare a obligațiilor impuse;
    c) eliminarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. i) din lege – „alte entități și persoane fizice care comercializează, în calitate de profesioniști, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele”.
    VI. În domeniul fondurilor europene
    Pagina 13 din 19
  47. Este nevoie de elaborarea de programe de finanțare care să sprijine potențialul nevalorificat, în special în domenii strategice cum sunt infrastructura, transportul, IT&C, turismul, eficiența energetică, sursele regenerabile etc.; totodată, accesul la finanțare prin instrumente financiare dedicate înființării și menținerii pe piață a start-up-urilor este un demers ce trebuie integrat într-o strategie amplă de corelare a proiectelor pe zona de cercetare și dezvoltare (R&D) cu specificitățile economiei reale;
  48. Asigurarea comunicării eficiente a autorităților de management/organismelor intermediare cu beneficiarii, eliminarea birocrației excesive, a schimbărilor regulilor pe parcursul implementării proiectelor și a altor aspecte generatoare de dificultăți în accesarea și absorbția fondurilor europene;
  49. Evidențierea societăților cu activitate de cercetare ca entități eligibile în proiecte europene;
  50. Asigurarea prefinanțărilor și eficientizarea și reducerea duratei de răspuns la cererile de finanțare și la rambursarea cheltuielilor efectuate de beneficiari, corespunzătoare contractelor de finanțare;
  51. Facilitarea accesului la/absorbției de fonduri europene pentru CCIJ, în contextul cadrului financiar multianual actual, 2014-2020 și implicarea în definirea priorităților naționale în marja documentelor programatice aferente pregătirii cadrului financiar multianual viitor, 2021-2027.
    VII. În domeniul utilităților
  52. Referitor la racordarea la sistemele de canalizare în mediul rural, acordarea posibilității autorităților administrației publice locale să asigure, de la bugetul local sau prin intermediul altor surse de finanțare, a fondurilor necesare
    Pagina 14 din 19
    pentru branșarea unor categorii de persoane, în condițiile Legii nr. 241/2006 a serviciului public de alimentare cu apă și canalizare;
  53. Revizuirea costurilor utilităților care în prezent sunt nejustificat de mari – 25-30% din costurile produselor; 3. Reducerea perioadelor de obținere de către întreprinzători a autorizațiilor și avizelor de la furnizorii de utilități publice, în special de la operatorul de distribuție energie electrică și de la cel de apă-canal, precum și de la furnizorul de gaze naturale; este necesară astfel reglementarea inclusiv prin prevederea unor răspunderi și sancțiuni pentru întârzierile nejustificate; 4. Asigurarea de către Regiile de apă-canal, termoficare și transport local a presiunii necesare în conductele de furnizare a apei potabile, pentru a permite deținătorilor de hoteluri cu înălțimi mai mari (10 etaje și mai mult) să-și obțină autorizațiile specifice PSI de la ISU; 5. Eliminarea sau reducerea pragului stabilit la 150.000 MWh corespunzător consumului minim anual al clienților industriali necesar pentru racordarea la conductele de alimentare cu gaze naturale din amonte și în sistemul de transport, pentru a putea fi sprijiniți și producătorii industriali de dimensiuni medii, prin modificarea Deciziei nr. 183/2005 a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale privind aprobarea Contractului-cadru de distribuție a gazelor naturale, Anexa 3 – Modalitatea de încadrare a beneficiarului în raport de categoriile de consumatori; în forma actuală a acestei reglementări, încadrarea într-o anumită categorie de consumatori se face de către distribuitori, pentru fiecare loc de consum al consumatorului, astfel că încadrarea ar trebui să se facă raportată la consumator/companie, cumulat, nu pe fiecare punct de lucru al acestuia; 6. În lista sectoarelor ce beneficiază de ajutor de stat potrivit OUG nr. 115/2011, modificată și completată prin OUG nr. 81/2019, nu este inclusă și industria producției de var, material deosebit de important în realizarea construcțiilor, o
    Pagina 15 din 19
    industrie încadrată chiar de către Comisia Europeană ca fiind cu risc mare de relocare la nivel european, astfel că este necesară completarea reglementării, astfel încât să fie asigurată protejarea producătorilor interni.
    VIII. În domeniul infrastructurii de transport:
  54. Demararea investițiilor pentru realizarea de autostrăzi, modernizarea infrastructurii existente de transport rutier, feroviar și aerian și reconsiderarea investițiilor pentru structura de cale ferată din România și primenirea materialului rulant existent, în regim de urgență;
  55. Lipsa infrastructurii de transport către regiunea Moldova a dus la izolarea acesteia în privința accesului la dezvoltare, transportului de mărfuri, de persoane, a investițiilor în producție;
  56. Infrastructură fluvială și rutieră inexistentă pentru județele dunărene;
  57. Necesitatea elaborării și finanțării unor proiecte de infrastructură de transport în scopul realizării legăturilor rutiere cu vestul autostrăzii A1, pentru transportul rapid de mărfuri și persoane;
  58. Lipsa unui aeroport în apropierea municipiului Târgu-Jiu, cu ramificații în țările și orașele importante ale Uniunii Europene face dificilă deplasarea în scop de afaceri și turistic în și dinspre Europa. Aeroportul din Craiova răspunde nevoilor de migrație a forței de muncă din regiunea Olteniei și nevoilor firmei Ford; este necesară dezvoltarea acestuia pe structura aeroporturilor din Sibiu, Timișoara sau Cluj; multiplicarea pasajelor de traversare a căii ferate care limitează accesul în municipiul Târgu Jiu dinspre estul județului și racordarea acestora la centura ocolitoare; identificarea soluțiilor de execuție a centurii ocolitoare a municipiului.
    IX. În domeniul raportărilor statistice
    Pagina 16 din 19
    Eliminarea obligativității raportărilor statistice conform Legii nr. 226/2009; în condițiile în care fiecare entitate este obligată din momentul înființării să depună diverse declarații la ANAF – persoanele angajate, salarii plătite, contribuții salarii la bugetul de stat sau bugete speciale, TVA, achiziții și livrări intracomunitare etc., la Registrul Comerțului – sedii, puncte de lucru, asociați etc., la ITM – Revisal, – INS poate obține orice fel de date din aceste surse pentru întocmirea situațiilor statistice necesare.
    X. În domeniul achizițiilor publice
    Fluidizarea procedurilor de achiziții publice reprezintă un factor de stimulare a investițiilor în infrastructură, eficiență energetică, IT&C, cercetare-dezvoltare, inovație și educație ș.a., astfel că se impune mai mult ca oricând simplificarea legislației privind achizițiile publice, inclusiv prin facilitarea accesului companiilor românești la procedurile de achiziții publice.
    XI. În domeniul construcțiilor
  59. Reducerea duratelor de obținere a avizelor și autorizațiilor specifice, inclusiv a avizelor pentru PUZ; redefinirea posibilităților de modificare a proiectului, în situația în care s-a obținut autorizația, cu acordul investitorului, a autorității administrative care a eliberat autorizațiile, cu respectarea normelor legislative specifice;
  60. Construirea de locuințe accesibile pentru tineri și crearea unor facilități în domeniul locativ, care să stimuleze investitorii la construirea locuințelor, pentru a facilita încadrarea tinerilor pe piața muncii, care, în primii ani de carieră nu dețin venituri suficiente raportate ofertelor din piața imobiliară;
    Pagina 17 din 19
    alinierea costului manoperei la investiții, la nivel de țară, cu tarifele manoperei la investiții practicate în Uniunea Europeană.
    XII. În domeniul societăților
  61. Asigurarea complementarității față de politicile publice care vizează activitățile specifice comerțului exterior al României, prin măsuri menite să deservească, prin intermediul Camerelor de Comerț și Industrie, necesitățile agenților economici, prin implicarea CCIR în configurarea rețelei de reprezentare economică a Românei și înscrierea tuturor societăților în Catalogul Firmelor, gestionat de CCIR și CCIJ în marja facilitării prin intermediul acestora a acordării unor servicii specializate de sprijin pe zona de export și internaționalizare; 2. Demersuri pentru implementarea și respectarea principiilor guvernanței corporative în cadrul companiilor românești cu capital integral sau majoritar de stat și elaborarea unor bune practici pe zona politicilor de conformitate pentru mediul privat, în cooperare cu organizații din zona publică și asociativă;
  62. Revizuirea reglementărilor privind insolvența, în cazul marilor companii, pentru limitarea efectelor generate de acumularea de datorii foarte mari către stat sau alți furnizori, declararea insolvenței acestora, având ca rezultat indisponibilizarea, pe perioade foarte mari, a plăților datorate sau imposibilitatea de recuperare a acestora de către creditori.
    XIII. În domeniul legislației mediului
    Pagina 18 din 19
  63. Revizuirea legislației naționale corespunzătoare conformării cu prevederile Directivei 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale, modificată prin Directiva 98/15/CE;
  64. Reducerea birocrației pentru încurajarea și facilitarea desfășurării de activități economice pe raza județelor dunărene afectate semnificativ de normele specifice de mediu – de exemplu, în județul Caraș Severin, în condițiile în care 31,71% din suprafața acestuia este reprezentată de 86 de arii protejate, inițiativa antreprenorială este descurajată de numărul și complexitatea autorizațiilor și avizelor necesare desfășurării de activități economice;
  65. Armonizarea prevederilor Ordinului nr. 1798/2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltării Durabile privind aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu, pentru asigurarea concordanței între termenul impus solicitantului pentru depunerea documentației în vederea autorizării și, respectiv, termenul impus autorității de reglementare pentru eliberarea autorizației.
    XIV. În domeniul educației
  66. Elaborarea și implementarea unor programe naționale pentru creșe și grădinițe, corelate cu facilități acordate familiilor cu mai mulți copii; asigurarea, la nivel național, a unei mese calde pentru copii și a programelor de after-school, pentru învățământul primar și gimnazial;
  67. Stabilirea unor criterii concrete de calitate și a unui nomenclator de facultăți în învățământul superior.
    XV. În domeniul protecției datelor cu caracter personal
  68. Flexibilizarea procedurilor de implementare a legislației privind protecția datelor cu caracter personal;
    Pagina 19 din 19
  69. Pentru industria ospitalității, prevederile actuale ale normelor de aplicare a reglementărilor specifice conduc la imposibilitatea fidelizării clienților, prin prisma solicitării de anonimizare a datelor acestora în sistemul de gestiune hotelieră și a corespondenței electronice cu vechime mai mare de 24 de luni – se impune identificarea soluțiilor de prelungire a acestei perioade la minim 5 ani; 3. Clarificarea modalității de gestionare a adresele de e-mail corporate dedicate, de tip nume.prenume@companie.com, în vederea posibilității transmiterii informațiilor de tip newsletter, fără consimțământul explicit al persoanei destinatare.
  • *